Mihaela Simion, director interimar adjunct al Muzeului Naţional de Istorie a României, a declarat vineri că specialiştii instituţiei sunt primii interesaţi şi cei mai în măsură să verifice autenticitatea Coifului de la Coţofeneşti şi a celor două brăţări dacice recuperate după furtul de anul trecut din Muzeul Drents.
"Lucrurile stau în felul următor şi vreau să fie foarte clar. Toate aceste artefacte şi nu numai ele, dar tot ce avem noi în Muzeul Naţional de Istorie a României, dar mai ales aceste bunuri de o valoare extraordinară, au în spate un dosar de autentificare şi de analiză. Toate aceste piese au fost supuse unor seturi de analize comparative şi interdisciplinare încât la acest nivel nu se mai poate pune problema unei înşelări de timp fals. (...) Vă asigurăm că noi suntem primii interesaţi şi în măsură să constate autentificarea acestor artefacte. Dar, în acelaşi timp, şi pentru toată opinia publică, trebuie menţionat faptul că la scara procedurilor internaţionale şi la scala schimburilor de soft power nu există astfel de temeri şi nu există astfel de incidente", a spus muzeograful, într-o conferinţă de presă desfăşurată la Biblioteca Naţională a României, conform AGERPRES.
Ea a subliniat că MNIR "are un corp de experţi excepţionali, care, fără discuţie, va aduce la cunoştinţa publicului, când vor veni (n.r. - artefactele amintite), absolut toate detaliile".
Ministrul Culturii, Demeter Andras, a precizat că specialiştii muzeului "deja au luat legătura cu cei de la Drents".
"Oricând, începând de astăzi, specialiştii noştri sunt pregătiţi să meargă să facă această evaluare pe ambele componente. A autenticităţii - şi ei cunosc toate semnele pe care trebuie urmărite, semnele din antichitate sau alte semne care sunt doar de ei cunoscute pentru a fi această autentificare extrem de precisă, dar pe a doua componentă, pentru a vedea ce pagube au suferit respectivele artefacte", a spus Demeter Andras.
Ministrul a subliniat că "nu există motive de îngrijorare" în privinţa autenticităţii artefactelor româneşti recuperate din Olanda, menţionând că directorul Muzeului din Drents, "una dintre personalităţile remarcabile, profesional vorbind, ale Ţărilor de Jos şi nu numai", a văzut piesele imediat după recuperare şi a confirmat că sunt cele expuse înainte de furt.
"Deci, în momentul de faţă, chiar dacă expertizarea propriu-zisă mai durează, răspunsul meu către cei care pun astfel de întrebări este că nu există motive de îngrijorare sau, în niciun caz, nu există motive de a transforma această preocupare într-o isterie", a mai spus Demeter Andras.
***
Coiful de aur de la Coţofeneşti şi două dintre cele trei brăţări dacice din aur furate anul trecut de la Muzeul Drents din Olanda şi recuperate au fost returnate României, a anunţat joi Parchetul olandez într-un comunicat de presă publicat pe site-ul său.
Stan Rareş-Petru şi Daniela Buruiană, reprezentanţi ai Parchetului din România, au preluat joi după-amiază artefactele de la procurorul-şef Corien Fahner, de la Parchetul din Olanda de Nord. Evenimentul a avut loc în Vechea Sală de Consiliu, parte a Muzeului Drents din provincia Drenthe, în Assen, în condiţii sporite de securitate, agenţi de ordine fiind staţionaţi nu doar la intrare, ci şi în apropierea piedestalului unde au fost expuse artefactele.
"Suntem extrem de încântaţi de returnarea acestor comori de artă excepţionale. A fost o adevărată aventură plină de peripeţii. În special pentru România, dar şi pentru personalul Muzeului Drents", a declarat procuroarea Corien Fahner în cadrul evenimentului, desfăşurat în prezenţa presei. "Desigur, vom continua să căutăm brăţara dacică încă dispărută", a adăugat ea.
Artefactele româneşti de o valoare inestimabilă, vechi de aproape 2.500 de ani, au fost furate din Muzeul Drents în noaptea de 24 spre 25 ianuarie 2025. Capodoperele arheologice au fost predate miercuri Parchetului din Olanda de Nord, în urma intervenţiei apărării.
Procesul principalilor trei suspecţi în acest caz urmează să înceapă la 14 aprilie 2026.
Comentează