Președintele Nicușor Dan i-a chemat, marți la prânz, pe liderii coaliției, Ilie Bolojan, Sorin Grindeanu, dominic Fritz, kelemen Hunor și Varujan Pambuccian, la Cotroceni pentrua discuta despre scandalurile din ultima perioadă, în contextul măsurilor fiscal-bugetare înaintate de premier.
Potrivit informațiilor STIRIPESURSE.RO, Ilie Bolojan a dat un ultimatum, spunând că, deocamdată nu pleacă, dar permenul de 15 septembrie rămâne pentru a lua o decizie. "NU se face Reforma propusă de mine, plec!", ar fi spus acesta.
Totul este legat de reforma administrației locale, acolo unde sunt tensiuni între PNL și PSD.
Premierul ar mai fi spus că, la BEx-ul de la ora 17.00, va explica si conducerii PNL situația.
Reforma administrației, mărul discordiei
Tema centrală a reuniunii a fost reforma administrației publice locale, proiect susținut de premier dar contestat în interiorul Coaliției. Planul prevede o reducere semnificativă a personalului din primării și consilii județene, cu efecte directe asupra aparatului administrativ. În timp ce liberalii insistă pentru adoptarea rapidă a pachetului, social-democrații și UDMR cer amânări și clarificări privind impactul real al măsurilor.
Bolojan, cu mandatul pe masă
Premierul Ilie Bolojan a transmis, în ședințele interne ale Coaliției, că își pune „mandatul pe masă” dacă planul nu primește susținerea partenerilor. Amenințarea cu demisia a crescut presiunea politică, mai ales că o eventuală retragere a premierului ar atrage după sine căderea Guvernului și relansarea unor negocieri dificile privind puterea executivă.
Cifre în dispută
Surse din Coaliție au avansat variante diferite privind amploarea reducerilor. Unele estimări au vorbit despre peste 10.000 de posturi vizate, în timp ce liderul UDMR, Kelemen Hunor, a atras atenția că nu se poate discuta de „tăieri oarbe”, insistând că impactul real ar putea fi de aproximativ 13% din posturile ocupate. UDMR a cerut un termen suplimentar de două-trei săptămâni pentru clarificarea datelor și a efectelor.
Mesajul UDMR și rolul președintelui
Kelemen Hunor a confirmat participarea la întâlnire și a descris-o ca „absolut normală la începutul sesiunii parlamentare”, dar a avertizat că simpla reducere de posturi nu poate fi considerată o reformă. El a cerut măsuri „gândite și măsurate”, cu efecte vizibile pe termen lung. În acest context, rolul președintelui Nicușor Dan este de mediator între partenerii de guvernare, încercând să tempereze tensiunile și să evite o ruptură politică majoră.
Miza stabilității
Întâlnirea de la Cotroceni este văzută ca un test pentru noul președinte, aflat în postura de a arbitra prima criză guvernamentală de anvergură a mandatului său. Miza este una dublă: pe de o parte, deblocarea reformei administrației, pe de altă parte menținerea stabilității politice. O eventuală demisie a premierului ar arunca scena politică într-o nouă rundă de negocieri, cu riscul paralizării deciziilor majore.
După discuțiile de marți, liderii Coaliției ar putea anunța un calendar pentru clarificarea impactului reducerilor și o formulă de implementare etapizată, care să împace taberele. Dacă însă consensul nu va fi atins, scenariul de avarie rămâne cel al demisiei premierului, cu efecte imediate asupra stabilității guvernării.
Premierul Ilie Bolojan a explicat marți, 2 septembrie, într-o conferință de presă, motivele pentru care reforma administrației publice locale este blocată și de ce consideră că tăierile reale de personal sunt inevitabile. Șeful Executivului a prezentat, în detaliu, cifre privind posturile ocupate, vacante și aprobate în organigramele primăriilor și a subliniat că soluțiile cosmetice nu mai pot fi acceptate.
„Nu poți corecta un deficit de 10% cu o singură măsură”
Bolojan a arătat că România se confruntă cu un deficit de aproape 10% din PIB, iar corectarea lui necesită un set complex de măsuri. „Nu era posibil la un deficit de aproape 10% să corectez cu o singură măsură, într-un termen rezonabil, acest deficit. Prin urmare, au trebuit puse în practică toate aceste trei măsuri – creșterea veniturilor, scăderea cheltuielilor și prioritizarea investițiilor – în diferite grade. Primul pachet care a fost adoptat a urmărit aceste măsuri rezolvând o parte din probleme”, a declarat premierul.
El a precizat că al doilea pachet legislativ, aflat deja în Parlament (după angajarea răspunderii de luni, n.r.), vizează reducerea privilegiilor din sectorul public, întărirea capacității statului de a colecta taxe și impozite și reformarea unor domenii cheie precum sănătatea.
„Reforma administrației este complementară fiscalității”
Premierul a subliniat că pachetul privind administrația publică locală ar fi trebuit să completeze setul de cinci proiecte angajate în Parlament, dar nu a fost asumat din cauza lipsei unui consens politic. „Acest pachet însă este complementar pachetului de fiscalitate, pentru că, fără adoptarea lui, practic nu ne valorificăm potențialul administrației publice locale, care este o coloană vertebrală a administrației românești, și nu reducem o componentă importantă de cheltuieli pe care statul român nu o mai poate suporta în anii următori”, a afirmat Bolojan.
El a insistat că reforma administrației nu înseamnă doar descentralizare și eficientizare, ci și reducerea cheltuielilor de personal. „Dacă nu controlăm cheltuielile de personal ale statului, mai ales acolo unde ele sunt inutile, riscăm ca tot ceea ce încasăm suplimentar în aceste zile sau în lunile următoare să se ducă pe aceste cheltuieli de personal și riscăm să ne întoarcem anul viitor, dacă nu le reducem, în situația în care ne găsim anul acesta.”
Posturi vacante versus posturi ocupate
Premierul a prezentat și situația detaliată a posturilor din administrația publică locală. „Avem totalul numărului maxim de posturi care sunt aprobate în România – 190.000. Numărul de posturi aprobate prin organigrame este de 164.000, iar numărul de posturi efectiv ocupate este de 129.000. Între numărul maxim și numărul ocupat sunt 32% posturi care nici nu au fost înființate sau care sunt vacante. Prin urmare, când reduci cu 25% această coloană, înseamnă că nu atingi niște posturi ocupate, pentru că ajungi puțin deasupra lor. Efectele reale asupra scăderii de cheltuieli sunt aproape nule”, a explicat Bolojan.
Din acest motiv, premierul a respins propunerile care vizau reducerea procentuală a numărului maxim de posturi, considerându-le ineficiente: „Nu-mi pot permite, în situația în care este România, să vin cu astfel de soluții în fața cetățenilor, în calitate de prim-ministru.”
Reduceri reale, nu „de pe hârtie”
Bolojan a insistat că reducerea trebuie raportată la posturile efectiv ocupate și a prezentat simulări. „Dacă vrem să avem o reducere de 5% efectivă a personalului în administrația publică locală, înseamnă că ar trebui să reducem cu cel puțin 30% numărul maxim, ca să avem un efect asupra posturilor ocupate. Dacă am face un calcul de 10%, ar însemna o reducere de 40% la nivelul maxim, iar pentru 15% ar trebui să aplicăm un procent de 45%. La 10% reducere de personal ar fi vorba de aproximativ 13.000 de posturi reale, nu posturi vacante sau posturi virtuale.”
„Nu putem să-i mai dezinformăm pe români. Nu cred că ne mai putem permite acest lucru”, a avertizat premierul.
Risipa banilor publici și presiunea pe primării
Șeful Executivului a atras atenția că multe primării nu își pot acoperi nici măcar cheltuielile de personal din veniturile proprii și depind masiv de bugetul de stat. „În situațiile în care o primărie nu-și poate acoperi nici măcar cheltuielile de personal, înseamnă că acea primărie nu există pentru cetățenii din respectiva localitate, ci există pentru angajații ei”, a spus Bolojan.
El a adăugat că reforma trebuie să fie privită și ca o oportunitate pentru administrațiile locale: „Indiferent că se impune de undeva sau nu se impune, cred că pentru fiecare administrator a nu risipi banii care-i colectează de la cetățeni este o miză importantă. Dacă, de exemplu, în județul Bihor s-au făcut schimbări cu viteză mare, este și pentru că din milioanele de euro economisite în fiecare an din aceste cheltuieli s-au dus banii în investiții, s-au atras fonduri europene și, în felul acesta, schimbările se fac cu viteză mai mare.”
„Reducerea de personal nu e un lucru ușoară, dar trebuie făcută”
Premierul a recunoscut că măsurile nu sunt populare, însă le consideră inevitabile. „Nu este un lucru ușor reducerea de personal și, în general, reducerea de cheltuieli, pentru că astea sunt cotate ca niște vești proaste. Nu sunt foarte mulți oameni dispuși să și le asume, dar trebuie să le facem. Altfel, structura noastră de cheltuieli rămâne dezechilibrată și riscăm să nu reușim să recuperăm aceste componente de deficit și să ducem România pe o traiectorie normală pe care știu că o putem duce, dar trebuie să respectăm aceste lucruri.”
Comentează