Şefii serviciilor secrete europene sunt pesimişti cu privire la şansele de a se ajunge la un acord în acest an pentru a pune capăt războiului Rusiei în Ucraina, în ciuda afirmaţiilor lui Donald Trump că negocierile mediate de SUA au adus perspectiva unui acord „destul de aproape”, scrie Reuters, citat de news.ro.
Şefii a cinci agenţii de spionaj europene, care au discutat cu Reuters în ultimele zile sub condiţia anonimatului, au afirmat că Rusia nu doreşte să pună capăt războiului rapid. Patru dintre ei au spus că Moscova se foloseşte de negocierile cu SUA pentru a obţine ridicarea sancţiunilor şi încheierea de acorduri comerciale.
Discuţiile de pace - a căror ultimă rundă a avut loc la Geneva săptămâna aceasta - sunt un „teatru de negocieri”, a declarat şeful unuia dintre serviciile secrete europene.
Remarcile indică o diferenţă izbitoare de opinie între capitalele europene şi Casa Albă, care, potrivit Ucrainei, doreşte să încheie un acord de pace până în iunie, înainte de alegerile parlamentare intermediare din SUA din noiembrie. Trump spune că el crede că preşedintele rus Vladimir Putin doreşte să încheie un acord, menţionează Reuters.
„Rusia nu caută un acord de pace. Ei urmăresc obiectivele lor strategice, iar acestea nu s-au schimbat”, a declarat unul dintre şefii serviciilor de informaţii. Obiectivele urmărite de ruşi includ înlăturarea liderului ucrainean Volodimir Zelenski şi transformarea Ucrainei într-o ţară-tampon „neutră” faţă de Occident.
Principala problemă, a declarat un al doilea şef de serviciu de informaţii, este că Rusia nu doreşte şi nici nu are nevoie de o pace rapidă, iar economia sa „nu este pe punctul de a se prăbuşi”.
Deşi şefii serviciilor de informaţii nu au precizat cum au obţinut informaţiile, serviciile lor utilizează surse umane, comunicaţii interceptate şi diverse alte mijloace. Toţi au declarat că ei consideră Rusia o ţintă prioritară pentru colectarea de informaţii.
Putin spune că este gata pentru pace, dar în condiţiile sale. Oficialii ruşi spun că guvernele europene s-au înşelat în repetate rânduri în evaluările lor despre Rusia.
Convingeri greșite
Negociatorii ucraineni şi ruşi s-au întâlnit săptămâna aceasta pentru a treia oară în 2026, reuniune mediată de SUA, fără a se ajunge la vreun progres în privinţa punctelor cheie, inclusiv disputa teritorială.
După întâlniri, Zelenski părea frustrat de lipsa unor progrese semnificative şi a sugerat că ruşii erau mai interesaţi să discute despre rădăcinile istorice ale conflictului decât să ajungă la un acord pe termen scurt.
„Nu am nevoie de mizerii istorice pentru a pune capăt acestui război şi a trece la diplomaţie. Pentru că este doar o tactică de tergiversare”, a scris el joi pe X.
Moscova doreşte ca Kievul să-şi retragă forţele din restul de 20% din regiunea Doneţk din estul ţării, pe care Rusia nu o controlează, lucru pe care Ucraina refuză să-l facă.
Un alt şef de serviciu secret a declarat că Rusia ar putea fi satisfăcută din punct de vedere teritorial dacă ar obţine restul regiunii Doneţk, dar acest lucru nu i-ar îndeplini obiectivul de a răsturna guvernul prooccidental al lui Zelenski.
Un al treilea şef de serviciu secret a spus că există o convingere greşită că cedarea Doneţkului de către Ucraina ar duce rapid la un acord de pace. „În cazul în care ruşii obţin aceste concesii, eu (cred) că acesta ar putea fi începutul negocierilor propriu-zise”, a spus oficialul, prevăzând că Rusia ar putea apoi să formuleze cereri suplimentare.
Fără a furniza dovezi, el şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la nivelul „foarte limitat” de competenţă din Occident în negocierile cu Rusia, inclusiv în partea europeană, care, potrivit lui Zelenski, ar trebui să joace un rol activ în discuţii.
Partea americană este condusă de Steve Witkoff, un dezvoltator imobiliar şi prieten de lungă durată al lui Trump, şi de Jared Kushner, ginerele preşedintelui american. Ambii au lucrat şi la rezolvarea altor conflicte în numele lui Trump, dar niciunul nu este diplomat de profesie şi nici nu are cunoştinţe specifice despre Rusia sau Ucraina.
Răspunzând la o solicitare de comentarii, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, a spus că aceşti critici anonimi nu au făcut nimic pentru a ajuta la încheierea războiului din Ucraina. „Preşedintele Trump şi echipa sa au făcut mai mult decât oricine pentru a aduce cele două părţi la masa negocierilor, pentru a opri uciderile şi a ajunge la un acord de pace”, a comentat ea.
„Riscuri foarte mari”
Doi dintre oficiali au declarat că Moscova încearcă să separe negocierile în două direcţii diferite – una axată pe război şi a doua axată pe acorduri bilaterale cu SUA, care ar include ridicarea sancţiunilor împotriva Rusiei.
Zelenski a declarat că serviciile sale de informaţii i-au comunicat că negociatorii americani şi ruşi au discutat acorduri de cooperare bilaterală în valoare de până la 12 trilioane de dolari, propuse de trimisul rus Kirill Dmitriev.
Oficialii europeni nu au furnizat detalii despre aceste discuţii, deşi Dmitriev însuşi a scris miercuri pe X că „portofoliul de proiecte potenţiale între SUA şi Rusia depăşeşte 14 trilioane de dolari”.
Unul dintre şefii serviciilor secrete a declarat că oferta a fost concepută pentru a fi atractivă atât pentru Trump, cât şi pentru oligarhii ruşi care nu au putut profita de război din cauza sancţiunilor, dar a căror loialitate Putin trebuie să o păstreze, întrucât economia Rusiei se confruntă cu dificultăţi din ce în ce mai mari.
Oficialul a spus că, în cele din urmă, Rusia este o „societate rezilientă” care poate face faţă dificultăţilor. Cu toate acestea, al treilea oficial a spus că Rusia se confruntă cu riscuri financiare „foarte mari” în a doua jumătate a anului 2026, citând, printre alţi factori, accesul limitat al Moscovei la pieţele de capital din cauza sancţiunilor şi a costurilor ridicate de împrumut.
Unii analişti spun că economia Rusiei se află undeva între stagnare şi recesiune, după ce a crescut cu doar 1% anul trecut.
Rata dobânzii de referinţă a băncii centrale, care determină costurile împrumuturilor, se situează la 15,5%. Partea lichidă a fondului de rezervă al Rusiei, pe care guvernul îl foloseşte pentru a acoperi deficitul bugetar, s-a redus la mai puţin de jumătate de la invazia din 2022.
Comentează