Avocata Silvia Uscov (din partidul AUR) denunță intenția președintelui Nicușor Dan de a organiza un referendum pe tema justiției. Avocata consideră acest demers drept o „lovitură de stat” lentă.
Ce argumente aduce avocata Silvia Uscov (AUR)?
„Să spunem lucrurilor pe nume: ceea ce propune Președintele Nicușor Dan este un atac constituțional. Este o încercare de a subjuga, prin presiune publică, o autoritate constituțională care ar trebui să fie independentă de astfel de presiuni tocmai pentru ca scopul ei e de a garanta independența justiției.
Când Președintele spune “dacă nu treceți testul meu, plecați de urgență,” nu consultă – amenință. Și o face public, creând o presiune mediatică și socială care transformă întreaga dezbatere într-un șantaj instituțional. Asta e lovitura de stat în slow motion (n. r.: lent), făcută cu vorbe frumoase despre “interesul public” și “ascultarea vocii magistraților”,”, acuză avocata Silvia Uscov (AUR), pe pagina ei de Facebook.
Care e „logica”?
„De ce spun ca referendumul ascunde in spate o lovitura data de puterea executivă? Pentru ca procurorii sunt semnatarii majoritari ai listei Anti-Justitie. Procurorii nu sunt judecători. Ei sunt avocații statului, cei care susțin acuzarea în fața instanțelor și care acționează sub autoritatea Ministerului Justiției – deci sub autoritatea executivului. Asta e natura funcției lor.
Logica e: îți creez o criză de imagine publică, te pun sub presiunea unui referendum în care întrebarea e deja încărcată, și dacă pierzi, “pleci de urgență.” Nu mai vorbim despre statul de drept, vorbim despre statul în care puterea executivă își elimină una câte una autoritățile care ar trebui s-o controleze.
Asta nu e democrație. E populism instituțional, în care independența justiției e sacrificată pe altarul furiei publice orchestrate. E exact tipul de atac care nu se face cu tancuri – se face cu sondaje, cu presă, cu indignare amplificată și cu amenințări “democratice.”
Ministrul Justițiie, Radu Marinescu, împotriva căruia mâine se votează moțiunea de cenzură, ce părere are despre asta?”, se întreabă retoric Silvia Uscov.
Intenția lui Nicușor Dan
Preşedintele Nicuşor Dan a declarat duminică, că va iniţia în ianuarie un referendum în rândul corpului magistraţilor, cu o singură întrebare: ”CSM acţionează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar”? iar dacă răspunsul e că nu reprezintă interesul public, ”CSM va pleca de urgenţă”. Şeful statului a arătat că în esenţă, concluzia acestor sesizări primite din partea magistraţilor arată că există o categorie de magistraţi, membri ai CSM-ului, conduceri ale instanţelor, care nu acţionează în interes public, ci care acţionează în interesul unui grup pe care îl constituie şi că activitatea profesională a magistratului este dependentă de acţiunea, de multe ori, discreţionară a acestui grup de persoane. El mai spune că e spune ”inclusiv promovările de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-au făcut pe criterii de obedienţă faţă de acest grup care conduce sistemul de justiţie şi nu pe criterii de profesionalism”.
””Cred că situaţia în care suntem este gravă, prin faptul că există această suspiciune cu privire la integritatea din sistemul judiciar. Şi faţă de această situaţie pe care o apreciez ca fiind gravă, voi iniţia în ianuarie, imediat după Sărbători, un referendum n cadrul corpului magistraţilor, cu o singură întrebare: CSM acţionează în interes public sau acţionează în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”. Dacă magistraţii, în ansamblul lor, spun că da, CSM acţionează în interes public, vom continua cu discuţiile legislative, dar dacă vor spune în majoritatea lor că nu reprezintă interesul public, atunci CSM va pleca de urgenţă”, a subliniat preşedintele.
Nicuşor Dan a afirmat, după ce a primit sesizări din partea a sute de magistraţi, că aceştia semnlează existenţa unei categorii de magistraţi, membri ai CSM , şefi de instanţe, care nu acţionează în interes public, ci în interesul unui grup pe care îl constituie şi că activitatea profesională a magistratului este dependentă de acţiunea, de multe ori discreţionară, a acestor judecători.
”Inclusiv promovările la ICCJ s-au făcut pe criterii de obedienţă faţă de acest grup care conduce sistemul de justiţie şi nu pe criterii de profesionalism”, a sintetizat preşedintele conţinutul sesizărilor primite.
”Am adus aici, în mod integral, toate mesajele pe care le-am primit de la magistraţi, la ochi sunt cam 2000 de pagini şi eu personal am apucat să citesc cam două treimi. Colegii mei au citit tot şi au făcut şi un material de sinteză pe care o să vi-l comunic”, a spus preşedintele la Palatul Cotroceni, într-o declaraţie de presă.
Şeful statului a mulţumit tuturor celor care au scris, pentru că ”e un gest de responsabilitate faţă de situaţia din justiţie”.
”În cele ce s-au scris, sunt mai multe tipuri de chestiuni. Sunt propuneri foarte interesante despre cum să se operaţionalizeze, să se flexibilizeze anumite procese din justiţie. De exemplu, scrie un procuror că, pentru cazuri de infracţiuni cu pedeapsă redusă, în care acel inculpat mărturiseşte şi este de acord că aşa s-a întâmplat, că regretă faptele, în loc ca procedura să dureze 3 zile, ea nu se poate să nu dureze mai puţin de 6 luni şi asta încarcă bineînţeles activitatea şi a parchetelor şi a instanţelor. Deci acesta este un tip de lucruri care trebuie avute în vedere şi sunt foarte multe astfel de propuneri”, a arătat preşedintele.
Nicușor Dan: „Nu sunt fapte, pentru moment, ci sunt sesizări”
Şeful statului a mai spus că ”nu sunt fapte, pentru moment, ci sunt sesizări, a căror veridicitate trebuie constatată pe bază de probe şi pe bază a unui proces care poate să dureze”.
”Sunt semnalate chestiuni foarte grave cu privire la sistemul de justiţie şi o să găsiţi în acest material de sinteză pe cele mai importante dintre aceste acuze la adresa sistemului. În primul rând, faptul că în cadrul conducerilor instanţelor rolul preşedintelui este decisiv, prin faptul că el numeşte vicepreşedinţii şi toţi ceilalţi membri ai organelor de conducere şi, în felul acesta, puterea şefilor instanţelor este foarte mare. Mai important, prin această putere, este influenţat modul de promovare la instanţele superioare. Şi inclusiv, repet, sub rezerva dovedirii acestor fapte, ni se sesizează cazuri în care sunt oameni în sistem, membri ai corpului magistraţilor, care nu promovează, pentru că au avut, la un moment dat, opinii critice fie faţă de CSM, fie faţă de conducerea instanţelor”, a mai spsu Nicuşor Dan.
Şeful statului a arătat că o aceeaşi chestiune este cu privire la delegare şi detaşare, în care li se semnalează că ”este o măsură arbitrară”.
”Inclusiv ni se semnalează cazuri în care se deleagă încrucişat de la, de exemplu, un tribunal la alt tribunal din raza aceleiaşi Curţi de Apel şi, de asemenea, ni se semnalează o atitudine discreţionară a Inspecţiei Judiciare”, a mai spus el.
Şeful statului a menţionat că, ”în esenţă, concluzia acestor sesizări, majorităţii dintre ele, este că există o categorie de magistraţi, membri ai CSM-ului, conduceri ale instanţelor, care nu acţionează în interes public, ci care acţionează în interesul unui grup pe care îl constituie şi că activitatea profesională a magistratului este dependentă de acţiunea, de multe ori, discreţionară a acestui grup de persoane”.
”Atunci, se spune asta cu subiect şi predicat, inclusiv promovările de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-au făcut pe criterii de obedienţă faţă de acest grup care conduce sistemul de justiţie şi nu pe criterii de profesionalism, cu atât mai mult cu cât legea din 2022 a scos proba scrisă la promovări, inclusiv la Înalta Curte”, a arătat preşedintele.
Sunt două tipuri de probleme
”Pe de o parte, probleme care vin din lege şi, în opinia mea, dacă vrem să discutăm de legile justiţiei, pe toate chestiunile de procedură de care am vorbit va fi o discuţie lungă, însă, pe termen scurt, trebuie să ne concentrăm pe acele chestiuni care sunt recurente, proba cum se fac promovările, dacă trebuie sau nu să fie un criteriu obiectiv, cine face parte din colegiile de conducere ale instanţelor şi toată lumea, din aceste sesizări, spune că aceşti oameni trebuie aleşi prin vot de către colegii lor şi nu impuşi şi modul în care se fac delegări, detaşări să fie mult mai precis formulat, astfel încât posibilitatea de atitudine discreţionară să fie mult redusă”, a arătat Nicuşor Dan.
”Eu cred că astea sunt chestiunile legislative pe care trebuie să ne concentrăm în perioada imediat următoare”, a afirmat şeful statului.
Comentează