„Consiliul Păcii” al lui Donald Trump, evitat de marile democrații. Taxa de 1 miliard de dolari și puterile extinse ridică semne de întrebare.
O nouă structură internațională, denumită „Consiliul Păcii” și creată printr-o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU, riscă să devină un proiect controversat pe scena globală. Potrivit unei analize publicate de The Guardian, mai multe democrații occidentale importante evită să participe la prima reuniune a organismului, programată în această lună și condusă de Donald Trump.
Inițial conceput pentru implementarea unui plan de pace în Gaza, Consiliul pare să își fi extins rapid obiectivele, iar structura sa instituțională i-ar conferi președintelui american o influență majoră asupra direcției și deciziilor acestuia.
Aliați-cheie ai SUA stau departe
Potrivit informațiilor, Franța, Germania, Marea Britanie și Canada nu vor participa la prima reuniune. Lista țărilor care și-au anunțat aderarea include aproximativ 20 de state, printre care Albania, Argentina, Armenia, Azerbaidjan, Bahrain, Belarus, Bulgaria, Egipt, Ungaria, Israel, Kazahstan, Maroc, Pakistan, Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite.
Agenția Reuters a remarcat că puține dintre statele înscrise sunt democrații consolidate.
Franța a anunțat oficial că nu va participa, invocând riscul ca noul organism să intre în conflict cu atribuțiile ONU. În replică, Trump a sugerat impunerea unor taxe comerciale punitive pentru a presa Parisul să adere.
Taxa de 1 miliard de dolari pentru aderare
Carta Consiliului prevede că fiecare stat membru trebuie să contribuie cu 1 miliard de dolari pentru a face parte din noua structură. Documentul promite „asigurarea unei păci durabile în zonele afectate de conflict” și solicită un mecanism internațional „mai flexibil și mai eficient” – formulare interpretată de unii diplomați ca o critică indirectă la adresa ONU.
Deși a fost creat ca administrație de tranziție pentru implementarea unui plan în 20 de puncte privind Gaza, noua structură nu mai menționează explicit Gaza în carta sa actuală.
Puteri extinse pentru Donald Trump
Carta acordă președintelui SUA un rol dominant: acesta poate convoca reuniunile, bloca decizii ale Consiliului Executiv și revoca membri. Înlocuirea sa ar putea avea loc doar prin demisie voluntară sau printr-un vot unanim al unui executiv format din persoane numite chiar de el.
Într-un discurs din ianuarie, Trump a descris Consiliul drept „unul dintre cele mai consecvente organisme create vreodată în istoria lumii” și a sugerat că, odată complet funcțional, acesta ar putea interveni și în alte situații de conflict.
Temeri privind un rival al ONU
Mai multe capitale occidentale privesc noua structură ca pe un posibil rival direct al ONU. Concentrarea puterii într-un mecanism dominat de un singur lider și finanțat prin contribuții masive ridică întrebări legate de echilibrul instituțional și legitimitatea deciziilor.
Într-un context geopolitic tensionat, proiectul „Consiliului Păcii” riscă să adâncească diviziunile dintre SUA și unii dintre aliații săi tradiționali, în loc să consolideze consensul internațional privind soluționarea conflictelor.
Comentează