Industria textilă din România, un sector strategic cu aproximativ 8.000 de companii, 150.000 de locuri de muncă şi exporturi de peste 5 miliarde de euro, riscă să-şi piardă competitivitatea globală în lipsa unor investiţii rapide în tehnologizare, inteligenţă artificială şi economie circulară, a declarat marţi preşedintele Federaţiei Patronale a Industriei Textile, Confecţiilor şi Pielăriei (FEPAIUS), Maria Pârcălabescu, la o conferinţă de specialitate.
"Avem nevoie de investiţii foarte mari şi estimarea noastră este de circa 800-900 de milioane de euro la nivel naţional, investiţii în inteligenţa artificială, robotică, textile tehnice şi lanţuri de aprovizionare digitale. În concluzie, tranziţia către industria textilă 4.0 - 5.0 reprezintă atât o provocare majoră, cât şi o oportunitate strategică pentru România", a menţionat Maria Pârcălabescu, la conferinţa "România 2026-2040. Industria 4.0-5.0".
În opinia sa, implementarea tehnologiilor digitale, dezvoltarea economiei circulare şi adaptarea la noile reglementări europene pot transforma sectorul textil dintr-un model bazat pe costuri reduse într-un ecosistem industrial inovator şi competitiv la nivel european.
"Succesul acestei transformări depinde de colaborarea dintre industrie, universităţi şi autorităţi, utilizarea eficientă a fondurilor europene şi dezvoltarea competenţelor digitale ale forţei de muncă. Fără o implementare rapidă şi coordonată, industria textilă românească riscă să piardă competitivitatea globală. În schimb, dacă aceste schimbări sunt valorificate strategic, sectorul poate deveni un motor al inovării şi dezvoltării economiei regionale până în 2030", a adăugat preşedintele FEPAIUS.
Potrivit acesteia, există câţiva piloni importanţi pentru dezvoltarea industriei.
Astfel, Pilonul I îl reprezintă retehnologizarea şi fabricile inteligente.
"Tot mai multe companii trec de la echipamente vechi, de 20-30 de ani, la sisteme digitale integrate, precum Internet of Things, pentru monitorizarea în timp real a producţiei, roboţi industriali pentru croire automată şi precisă a materialelor şi automatizarea proceselor de coasere şi manipulare. Toate aceste măsuri conduc la o reducere a risipei cu 20-30%. Subliniez că este imperios necesară colaborarea dintre universităţi şi industrie, pentru transferul tehnologic către fabricile producătoare", a explicat Pârcălabescu.
Pilonul II vizează economia circulară, inclusiv colectarea separată a deşeurilor textile.
"Acest al doilea pilon major, economia circulară, este un domeniu în care progresul începe să fie vizibil în perioada 2025-2026. Vorbim de colectarea separată a deşeurilor textile, care a devenit obligatorie din ianuarie 2025. În PNRR este alocată suma de 220 de milioane de euro pentru fabrici de reciclare, inclusiv o unitate la nivel naţional. Este un proiect la care am început să lucrăm, împreună cu FEPAIUS şi alţi parteneri din industrie", a adăugat preşedintele organizaţiei.
Inteligenţa artificială reprezintă Pilonul III, fiind considerată tehnologia cu cel mai mare impact.
"Inteligenţa artificială începe să fie utilizată în sectorul textil pentru design generativ, detectarea automată a defectelor, optimizarea croirii materialelor, predicţia tendinţelor de modă, personalizarea produselor, proiectare tridimensională şi probare virtuală în e-commerce", a mai spus Maria Pârcălabescu.
Ea a subliniat că industria textilelor şi confecţiilor şi pielăriei din România este un sector tradiţional şi strategic al economiei naţionale, cu o istorie îndelungată. În 2024, sectorul număra circa 8.000 de companii active (7.420 mai exact) şi aproximativ 150.000 de locuri de muncă, iar exporturile textile şi de îmbrăcăminte au atins 5,1 miliarde de euro.
Conferinţa "România 2026-2040. Industria 4.0-5.0" a fost organizată marţi de Asociaţia pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale (ASPES) şi Institutul Român de Inovare Smart Industry (IRISI) - Iaşi, în parteneriat cu Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR).
Comentează