Haos generat de hotărârile de guvern ilegale din starea de alertă - Președintele unei curți de apel dezvăluie că pandemia a schimbat lucrurile în instanțe

Preşedintele Curţii de Apel Timişoara (CAT), Mircea Creţu, afirmă că anii 2020 şi 2021 au fost marcaţi de o modalitate atipică de desfăşurare a activităţii judiciare, din cauza pandemiei de COVID-19, chiar dacă a lipsit starea de urgenţă, iar măsurile restrictive au fost mai puţin severe în raport cu anul 2020. Aglomerarea suplimentară a instanțelor a fost generată de contestațiile împotriva măsurilor impuse de guvern, prin hotărâri de prelungire a stării de alertă, sau împotriva sancțiunilor aplicate în baza acestor hotărâri.

"Ca o caracteristică generală, se poate observa trendul crescător al volumului de activitate care a revenit nu doar la Curtea de Apel Timişoara, ci la toate instanţele arondate. (...). Contextul socio-economic şi viziunile diferite cu privire la prevenţie în această perioadă pandemică au amplificat în anul trecut stările litigioase în societate şi au determinat apariţia unor noi categorii de cauze, legate în special de actele normative privind măsurile de restrângere temporară a unor libertăţi individuale pentru combaterea răspândirii virusului SARS-COV-2", declară Mircea Creţu într-un comunicat care conţine cifrele bilanţului de activitate pe anul 2021, potrivit Agerpres.

Pe de altă parte, din nevoia de a menţine funcţionalitatea instanţelor şi de a asigura accesul la justiţie al cetăţenilor, în condiţiile restrictive impuse de pandemie, s-a accelerat ritmul de digitalizare a instanţelor, prin perfecţionarea aplicaţiei dosarului electronic şi prin transmiterea actelor de procedură în format electronic.

Din analiza centralizată a indicatorilor de eficienţă la nivel STATIS ECRIS, CAT a fost anul trecut o curte de apel foarte eficientă, ocupând primul loc pe ţară, cu "foarte eficient" la toţi indicatorii şi "eficient" la rata de soluţionare a dosarelor, respectiv operativitate.

Curtea de Apel Timişoara a înregistrat în 2021 un volum de activitate mai mare decât în anul precedent cu 2.114 dosare, trendul crescător fiind înregistrat şi la Tribunalele din aria de jurisdicţie: în judeţul Timiş cu 2.735 de dosare mai mult, în Caraş-Severin cu 1.979 în plus, iar în Arad, cu 1.158 dosare mai mult.

În anul 2021, pe rolul Curţii de Apel Timişoara au fost înregistrate 9.978 cauze nou intrate, cu 1.889 cauze mai multe decât cele înregistrate în anul 2020, potrivit bilanţului. La data de 31 decembrie 2020, era un stoc de 2.630 dosare provenite din anii anteriori (2.376 civile şi 254 penale), ceea ce indică un volum total de activitate aferent anului 2021 de 12.608 dosare, din care, la sfârşitul anului au fost soluţionate 10.298 de cauze, iar 2.310 cauze au fost înregistrate ca fiind stoc cauze efectiv, iar 779 cauze au fost suspendate din diverse motive.

Principalul obiectiv pentru anul acesta constă în menţinerea procesului de maximizare a performanţei CAT şi a instanţelor din circumscripţie. Acestui obiectiv general şi strategic îi vor fi alăturate obiective specifice funcţionării instanţei, pe termen mediu sau scurt.

De asemenea, va fi continuat şi perfecţionat şi procesul de informatizare a instanţelor, prin perfecţionarea proiectului "dosarul electronic", implementat la CAT şi la celelalte instanţe din raza de competenţă.

Totodată, încrederea este ceea ce ar trebui să stea la baza relaţiei dintre justiţie şi societate, conştiinţa că hotărârile pronunţate sunt rezultatul unei analize atente, corecte, fără părtinire şi de aceea, construcţia prestigiului instanţei şi îmbunătăţirea imaginii presupun o foarte bună colaborare cu toate instituţiile care interacţionează cu activitatea instanţei, cu avocaţii, cu celelalte profesii juridice, experţi, notari, consilieri juridici, practicieni în insolvenţă, cu universităţile, dar şi cu mass-media.

Un prim pas în stabilirea relaţiilor de bună colaborare constă în încheierea de protocoale, parteneriate în baza cărora să se poată realiza organizarea de întâlniri administrative, şedinţe de lucru, dar şi sesiuni comune de formare profesională.

Priorităţile activităţii profesionale rămân şi pentru acest an asigurarea calităţii, eficienţei şi transparenţei actului de justiţie, reducerea duratei şi simplificarea procedurilor judiciare, sporirea accesibilităţii ca serviciu public şi dezvoltarea unei culturi a încrederii şi a respectului autentic pentru actul de justiţie.