Guvernul Bolojan intră în ședința programată joi seară, de la ora 20.15, cu un proiect de buget pe 2026 prezentat de Ministerul Finanțelor drept un buget al „responsabilității și al dezvoltării”, construit pe un deficit de 6,2% din PIB, un PIB estimat la 2.045 miliarde lei, venituri totale de 736,5 miliarde lei, cheltuieli de 864,3 miliarde lei și investiții record de 163,8 miliarde lei. Pachetul elaborat de minister cuprinde legea bugetului de stat, legea bugetului asigurărilor sociale și legea plafoanelor fiscal-bugetare, exact actele care au ajuns și pe masa Consiliului Economic și Social.
Numai că, înainte de adoptare, CES nu a livrat un mesaj unitar. În locul unui singur aviz coerent pentru întreg pachetul bugetar, au apărut trei documente distincte: un aviz favorabil pentru legea plafoanelor fiscal-bugetare și două texte de tip „puncte de vedere”, unul pentru legea bugetului de stat și altul pentru legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Formula aleasă spune aproape la fel de mult ca fondul documentelor, CES nereușind să vorbească pe o singură voce tocmai pe cele două bucăți cele mai sensibile social și politic ale construcției bugetare.
Fără consens la bugetul propriu-zis
Referitor la legea plafoanelor, CES a emis un aviz sec, fără observații, în care consemnează pur și simplu că „avizează FAVORABIL prezentul proiect de act normativ”. În schimb, pe legea bugetului de stat și pe legea bugetului asigurărilor sociale, documentele arată explicit ruptura internă. Patronatele votează favorabil, iar sindicatele și reprezentanții societății civile votează nefavorabil. Cu alte cuvinte, cadrul fiscal general a trecut, dar conținutul concret al ajustării a produs fractura.
Din lectura comparată a celor trei texte rezultă că linia de falie nu este atât existența consolidării fiscale în sine, cât modul în care ea este împărțită între economie, populație și marile sisteme publice. Cu alte cuvinte, CES nu contestă uniform ținta de buget, dar contestă puternic cine plătește costul ajustării și pe ce ipoteze este construită promisiunea de echilibrare.
Patronatele: problema imediată este gaura din energie
Patronatele nu demolează bugetul, dar avertismentul lor este sever pe schema de compensare din energie. În documentul privind bugetul de stat, reprezentanții părții patronale spun limpede că „alocarea de 3,75 miliarde lei este insuficientă în raport cu necesarul real de plată”, iar pe baza datelor ANRE estimează că „suma restantă la plată se ridică la aproximativ 6 miliarde lei, nivel care ar trebui reflectat în bugetul pentru anul 2026”.
Critica merge mai departe și devine un rechizitoriu la adresa întârzierilor statului. Patronatele arată că termenul legal de 45 de zile pentru decontare „a ajuns, în practică, la aproximativ doi ani”, că valorile confirmate de ANRE au fost „aproape inexistente” în ultimele luni și că întârzierile „generează distorsiuni concurențiale în piața de furnizare”. Concluzia lor e că „este necesară o bugetare realistă și crearea unui mecanism predictibil de decontare”, inclusiv prin suplimentarea sumelor și reintroducerea unor termene clare de plată.
Sindicatele și ONG-urile contestă chiar fundația bugetului
Dacă patronatele critică punctual, textul semnat din partea sindicatelor și a societății civile merge mult mai adânc și atacă însăși fundația proiectului. Documentul spune că legea bugetului „nu este un simplu act de evidență contabilă”, iar exigența ei fundamentală este „aceea a realismului”. Mai departe, autorii susțin că bugetul nu poate fi construit „pe ipoteze care nu mai corespund realității economice la momentul adoptării sale”, pentru că astfel este afectată chiar funcția constituțională a legii bugetare.
Textul afirmă că bugetul este așezat pe „o bază macroeconomică a cărei robustețe este insuficient demonstrată”, că o eventuală supraevaluare a PIB produce „efecte în lanț asupra ponderilor în PIB, asupra estimării veniturilor fiscale, asupra percepției privind sustenabilitatea deficitului și asupra dinamicii datoriei publice”, iar ceea ce Guvernul prezintă ca traiectorie de consolidare riscă să fie doar „o simplă mutare nominală a dezechilibrului, fără corecție structurală suficientă”.
În unele pasaje, limbajul documentului CES trece de la critică tehnică la acuzație directă de cosmetizare. Autorii scriu că „estimarea este că PIB-ul este supraestimat cu 80-100 de miliarde de lei”, atacă pariul pe creșterea veniturilor în condițiile în care consumul este slăbit și numesc explicit o parte a construcției drept „o ficțiune fiscală”. În paralel, același text spune că majorarea TVA la 21% și uniformizarea cotelor reduse la 11% riscă să anuleze prin scăderea consumului exact câștigul fiscal pe care bugetul îl promite.
Cea mai puternică formulare din tot pachetul CES arată că „proiectul nu rezolvă dezechilibrul, ci îl administrează”. Autorii mai spun că avem „un semn de insuficiență strategică” și „o vulnerabilitate de fundamentare”, întrucât legea anuală se sprijină pe o perspectivă multianuală „care rămâne ea însăși fragilă”. Cu alte cuvinte, sindicatele și ONG-urile nu văd în proiectul Guvernului Bolojan o corecție solidă, ci o amânare ordonată a problemelor, cu preț social ridicat.
Bugetul social: presiunea cade pe salariați și pe consum
Aceeași logică apare și în documentul privind bugetul asigurărilor sociale. Acolo, textul nefavorabil susține că proiectul propune „înghețarea salariilor în sectorul public”, menținerea sporurilor și indemnizațiilor la nivelul din decembrie 2025, precum și „înghețarea pensiilor și a altor drepturi de asistență socială”. În același timp, documentul arată că bugetul asigurărilor sociale este construit la venituri totale de 159.129.501 mii lei, din care 80% provin din contribuții, 19,7% din subvenții de la bugetul de stat, iar fondurile pentru pensiile din sistemul public însumează 154.755.000 mii lei, adică 7,6% din PIB.
Critica principală este că ajustarea se face prin erodarea veniturilor populației, în timp ce taxarea indirectă apasă suplimentar pe consum. Documentul spune explicit că măsurile propuse „apasă disproporționat asupra veniturilor populației”, iar în cazul celor cu venituri mici singura compensație reală rămâne neimpozitarea unei părți din salariu, de 300 de lei până la 30 iunie și 200 de lei până la 31 decembrie 2026. Autorii adaugă însă imediat că „impactul real al acestei scutiri este infim comparativ cu majorările de taxe indirecte”.
Dacă o gospodărie cheltuie lunar 2.500 de lei pe alimente și utilități, majorarea TVA ar duce, potrivit documentului, la o creștere a cheltuielilor de „aproximativ 100 sau 150 lei lunar”, ceea ce „depășește clar reducerea fiscală acordată salariaților cu venituri mici”. De aici și solicitarea explicită pentru o „indexare minimă de 5,5%” și pentru creșterea plafonului neimpozabil la „minimum 500 de lei pe lună pe tot parcursul anului 2026”.
Un alt punct sensibil este bugetul șomajului, unde autorii văd un optimism nejustificat privind banii europeni. Textul arată că 41,7% din totalul cheltuielilor programate provin din fonduri externe nerambursabile și avertizează că „aproape jumătate din funcționarea efectivă a politicilor active de ocupare depinde de aprobarea, derularea și rambursarea la timp a proiectelor europene, deși în trecut astfel de proiecte au fost frecvent întârziate luni sau chiar ani”. În același document apare și avertismentul că, fără compensări pentru veniturile mici, pot crește munca la negru, evaziunea și riscul de sărăcie.
Educația și cercetarea, printre marile victime
Una dintre cele mai dure părți ale documentului privind bugetul de stat privește educația și cercetarea. Textul spune că alocările pentru educație reprezintă doar 6,8% din bugetul general consolidat, față de pragul legal de 15% prevăzut de Legea învățământului preuniversitar, ceea ce înseamnă că finanțarea pentru 2026 este „sub jumătate din nivelul minim stabilit prin lege”. Autorii mai arată că bugetul educației scade de la 60,2 miliarde lei în 2025 la 57,3 miliarde lei în 2026, iar cheltuielile de personal se reduc cu aproximativ 1,8 miliarde lei.
Nici cercetarea nu scapă. CES notează că, deși Programul de guvernare vorbește despre 1% din PIB pentru cercetare, proiectul de buget o duce doar la aproximativ 0,13% din PIB, în condițiile unei reduceri de 10% a cheltuielilor de personal. În același registru, fondul de burse este redus la 5.362.840.000 lei, cu aproape 7% sub nivelul din 2025, iar finanțarea de bază pentru universități scade cu aproximativ 6,84%, ceea ce, avertizează documentul, poate duce la creșteri de taxe și la abandon universitar.
Un CES divizat înaintea adoptării bugetului
În ansamblu, ceea ce livrează CES înaintea ședinței de guvern nu este un blocaj procedural, ci un avertisment politic și social de prim rang. Executivul poate invoca faptul că legea plafoanelor a primit aviz favorabil și că Ministerul Finanțelor își susține proiectul ca pe un buget al investițiilor și al disciplinei fiscale.
Dar celelalte două documente spun, în esență, că bugetul merge înainte fără consens social, cu o fundamentare considerată fragilă și cu o povară a ajustării împinsă spre salariați, consum, educație și protecție socială.
Comentează