Poziția președintelui Donald Trump cu privire la Groenlanda a schimbat irevocabil relația transatlantică, chiar și după ce acesta a retras miercuri amenințările sale privind preluarea de către SUA a teritoriului autonom danez, au declarat oficiali europeni pentru CNN.
Un diplomat european, vorbind anonim, a descris ultima săptămână ca fiind un „vârtej de absurditate care dăunează relațiilor transatlantice, distrage atenția de la Ucraina și face China și Rusia foarte fericite”.
Tensiuni în interiorul NATO
Tensiunile dintre Statele Unite și aliații săi europeni, uniți sub umbrela de securitate colectivă a NATO, au atins un punct culminant weekendul trecut, când Trump a amenințat că va impune tarife națiunilor care se opun ambițiilor sale de a anexa Groenlanda, o vastă insulă arctică importantă din punct de vedere strategic, care a aparținut Danemarcei timp de secole.
Danemarca și aliații săi europeni au refuzat să cedeze cerințelor lui Trump și au luat în considerare utilizarea propriilor arme comerciale ca represalii, creând o atmosferă tensionată la Forumul Economic Mondial de la Davos săptămâna aceasta. În discursul său principal de miercuri de la Davos, Trump a exclus utilizarea forței militare pentru a anexa Groenlanda, iar după o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, a renunțat la tarifele amenințate și a anunțat „cadrul unui viitor acord” asupra insulei.
Haos diplomatic
Dar haosul diplomatic pe care l-a dezlănțuit în ultimele două săptămâni încă persistă, cu ramificații profunde pentru relația economică și diplomatică SUA-Europa. Un grup cheie de membri ai Parlamentului European a blocat miercuri un vot de ratificare a unui acord comercial SUA-Europa, subliniind tensiunile dintre aliații transatlantici.
„Încrederea a fost cu adevărat afectată, iar acest lucru va necesita timp pentru a fi reparat”, a declarat pentru CNN viceprim-ministrul suedez Ebba Busch.
„Ultimele săptămâni, în afară de un prim an foarte turbulent, au fost foarte dăunătoare pentru relația dintre Uniunea Europeană, Europa și SUA.”
Totuși, reflectând echilibra diplomatică pe care merge Europa, unii lideri europeni au subliniat importanța alianței transatlantice, chiar și a formei sale actuale deteriorate.
Vechea ordine mondială se destramă
Cancelarul german Friedrich Merz a cerut Europei să-și reînnoiască încrederea în NATO, poziționând alianța ca fiind crucială pentru continent – și pentru SUA – pentru a naviga într-o nouă ordine mondială dictată din ce în ce mai mult de forță.
„Vechea ordine mondială se destramă într-un ritm uluitor”, a spus el într-un discurs susținut joi la Davos.
„Trebuie să investim masiv în capacitatea noastră de a ne apăra. Trebuie să facem rapid economiile noastre competitive. Trebuie să fim mai apropiați, printre europeni și printre parteneri cu aceleași idei.”
El a reiterat sprijinul Germaniei pentru Danemarca și Groenlanda, adăugând în mod subliniat că Berlinul va susține „principiile pe care se bazează parteneriatul transatlantic – suveranitatea și integritatea teritorială”.
Un oficial european a adoptat un ton puțin mai optimist față de CNN, menționând că, deși „totul este tranzacțional și neplăcut... putem totuși obține rezultate bune”.
Iar prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Støre a subliniat că „țările NATO cooperează zi de zi foarte strâns”.
„Europa are provocările ei. Statele Unite au provocările lor”, a declarat el pentru CNN. „Dar toate sunt democrații puternice și sunt aliați în NATO... Avem o securitate excelentă de care să avem grijă și o istorie foarte mândră de colaborare în acest sens”.
Europa nu este încă pregătită
Alianța NATO în sine datează de 77 de ani, timp în care structurile de securitate americane și europene s-au împletit. Dovilė Šakalienė, o parlamentară lituaniană și fost ministru al apărării, a declarat că acestea sunt acum atât de interconectate încât orice despărțire ar fi „ca o separare a gemenilor siamezi, cu o posibilă moarte sigură pentru amândoi”.
„Europa nu este încă pregătită să stea singură”, a declarat ea pentru CNN. „Va dura cel puțin cinci până la zece ani până când vom ajunge la un nivel oarecum similar cu forțele armate ale Statelor Unite”.
Președintele finlandez Alexander Stubb a adăugat că „este în interesul Statelor Unite să rămână în NATO”, deși a recunoscut că SUA au preluat „cea mai mare parte din apărarea NATO”.
Într-un interviu acordat lui Christiane Amanpour de la CNN, el a spus că este de părere că tensiunile au fost cauzate de abordări divergente ale afacerilor mondiale. Europa preferă „multilateralismul... ordinea mondială liberală, instituțiile internaționale”, în timp ce SUA se înclină spre „multipolaritate... acorduri, tranzacții și sfere de interese”, a sugerat el.
Relația transatlantică este moartă
Cu toate acestea, pentru fostul președinte al Consiliului European, Charles Michel, ultimele două săptămâni indică faptul că relația transatlantică „așa cum o cunoaștem de zeci de ani este moartă”.
Europa va trebui să treacă printr-o perioadă de „confruntare politică” cu SUA pe măsură ce se reafirmă, a declarat el pentru CNN înaintea unui summit de urgență al liderilor UE, convocat pentru a discuta amenințările lui Trump cu privire la Groenlanda.
„Vrem să fim vasal, un vasal umilit, pentru totdeauna sau vrem să putem fi stăpâni pe destinul nostru?”, a spus el. Michel, al cărui mandat de președinte al Consiliului European din 2019 până în noiembrie 2024 s-a suprapus cu primul mandat al lui Trump, a declarat că este de părere că liderii europeni au nevoie acum de o nouă abordare față de președintele SUA.
„În ultimele luni, ceea ce am făcut, cred, a fost o greșeală”, a spus el. „Am ales... diplomația flatantă. Prin urmare, am decis să îmbunătățim Casa Albă. Și care este efectul? Singurul efect este că a alimentat din ce în ce mai multă ambiție și din ce în ce mai mult progres în retorică... Nu funcționează.”
Comentează