Parlamentul României a aprobat miercuri, 11 martie 2026, în ședință comună, proiectul de hotărâre privind solicitarea președintelui României, înaintată la propunerea prim-ministrului după consultarea CSAT. În votul electronic înregistrat la ora 17:51, au fost consemnați 297 de parlamentari prezenți, dintre care 272 au votat „DA”, 18 au votat „NU”, 5 s-au abținut, iar 2 au fost prezenți, dar nu au votat.
Miza hotărârii a fost aprobarea dislocării temporare în România a unor echipamente și forțe militare americane, prezentate oficial drept capabilități defensive. În spațiul public au fost menționate avioane de realimentare, echipamente de monitorizare și echipamente de comunicații satelitare, cu referire inclusiv la baza de la Mihail Kogălniceanu și la infrastructura de apărare deja existentă în România.
Votul a venit după o zi cu miză strategică majoră și cu tensiune politică evidentă. Dezbaterea din plen a fost marcată de huiduieli și vuvuzele, iar ședința a fost suspendată temporar înaintea votului final. În pofida scandalului, majoritatea pro-occidentală a trecut fără emoții hotărârea, iar opoziția radicală a rămas izolată numeric.
Ce s-a votat, de fapt
Formula oficială din documentul de vot este una seacă, dar importantă: plenul reunit a votat „Proiect de Hotărâre pentru aprobarea solicitării Președintelui României înaintată la propunerea prim-ministrului, după consultarea CSAT din data de 11.03.2026”. Cu alte cuvinte, Parlamentul nu a votat o declarație politică generală, ci a dat undă verde formală unei solicitări instituționale venite după decizia CSAT.
Din punct de vedere politic, acesta a fost un vot care a arătat încă o dată că, pe marile teme de securitate și relația strategică cu SUA, PSD, PNL, USR și UDMR au susținut în bloc linia instituțională, în timp ce voturile de opoziție au venit aproape exclusiv din zona SOS, POT și a unor neafiliați. AUR a absentat, cu excepția unui senator, care s-a abținut la vot.
Totuși, dincolo de scorul larg favorabil, analiza detaliată a prezenței arată că în partidele care au susținut hotărârea au existat și absențe consistente. Unele pot avea explicații obiective, personale sau medicale. Dar nu toate pot fi puse automat în această categorie. În cel puțin unele cazuri, absența pare să fi fost o formă de evitare a unui vot sensibil politic. Cel mai clar exemplu este deputatul PNL de Cluj Radu Moisin, aflat printre absenți, care a scris pe Facebook: „Nu am putut vota implicarea României în operațiuni militare din moment ce nu au fost prezentate în mod clar şi complet consecințele asupra țǎrii noastre, deşi am solicitat aceste explicații. Avem nevoie de puținǎ rațiune dincolo de propaganda de rǎzboi!”
Cum s-a văzut prezența pe partide
Pe baza listei nominale a votului electronic, rezultă o imagine mai nuanțată decât scorul final din plen. Pentru partidele din coaliție, datele arată nu doar cine a votat, ci și cine a lipsit.
Pentru Camera Deputaților, PSD are 93 de deputați în grup, dintre care 86 au fost prezenți și 7 au lipsit. PNL are 51 de deputați, dintre care 45 au fost prezenți și 6 au lipsit. USR are 40 de deputați, dintre care 39 au fost prezenți și 1 a lipsit. UDMR are 22 de deputați, dintre care 15 au fost prezenți și 7 au lipsit.
Pentru Senat, PSD are 36 de senatori în grup, dintre care 26 au fost prezenți și 10 au lipsit. PNL are 22 de senatori, dintre care 20 au fost prezenți și 2 au lipsit. USR are 19 senatori, dintre care 16 au fost prezenți și 3 au lipsit. UDMR are 10 senatori, dintre care 5 au fost prezenți și 5 au lipsit.
Lista absenților
Deputați PSD absenți: 7
Sandu Viorica, Țintă Ștefan, Hagiu Augustin-Florin, Holban Georgeta-Carmen, Marinescu Radu, Peța-Ștefănescu Eliza-Mădălina, Ponta Victor-Viorel.
Deputați PNL absenți: 6
Roșca Mircea, Stănescu Vetuța, Stroe Ionuț-Marian, Gheorghe Andrei Daniel, Moisin Radu-Marin, Sighiartău Robert-Ionatan.
Deputați USR absenți: 1
Năsui Claudiu-Iulius-Gavril.
Deputați UDMR absenți: 7
Csoma Botond, Miklós Zoltán, Szabó Ödön, Kolcsár Anquetil-Károly, Kulcsár-Terza József-György, Molnar Andrei, Zakarias Zoltán.
Senatori PSD absenți: 10
Zamfir Daniel-Cătălin, Graur Cătălin, Bică Andra, Corlățean Titus, Federovici Doina-Elena, Floroiu Ionel, Mălăiescu Luca, Resmeriță Cornel-Cristian, Stoiciu Victoria, Carp Ionel.
Senatori PNL absenți: 2
Niculescu-Țâgârlaș Cristian-Augustin, Horga Maria-Gabriela.
Senatori USR absenți: 3
Spătaru Elena-Simona, Alexandru Victoria-Violeta, Mircescu Ion-Narcis.
Senatori UDMR absenți: 5
Fejér László-Ődőn, Antal István-Loránt, Cseke Attila-Zoltan, Kondor Ágota, Novak Levente.
Cine a votat împotrivă
Ana-Marcela Baș – deputat SOS RO
Ciprian Ciubuc – deputat neafiliat
Andreea-Petronela Cîmpianu – deputat SOS RO
Dumitru Coarnă – deputat neafiliat
Codruța-Maria Corcheș – deputat POT
Ionel Goidescu – deputat SOS RO
Tudor Ionescu – deputat SOS RO
Ilie Simona-Elena Macovei – deputat SOS RO
Dumitru Manea – senator neafiliat
Sorin-George Oltenașu – deputat SOS RO
Nini-Alexandru Pascalini – deputat SOS RO
Paul-Ciprian Pintea – senator neafiliat
Gheorghe-Petru Pîclișan – deputat neafiliat
Aurora-Tasica Simu – deputat neafiliat
Elena-Laura Toader – deputat SOS RO
Mihai-Adrian Țiu – deputat SOS RO
Mariana Vârgă – deputat neafiliat
Vlad-Andrei Vidra – deputat SOS RO
Cine s-a abținut
Dumitrița Albu – deputat neafiliat
Mădălin-Laurențiu Făget – deputat neafiliat
Sergiu-Lucian Matei – deputat POT
Corneliu Negru – senator AUR
Paul Stănescu – senator PSD
Parlamentarii prezenți care nu au votat
Alexandru Popa – deputat PNL
Gabriela Porumboiu – deputat POT
Concluzia votului
Votul de miercuri a transmis două semnale simultane. Pe de o parte, Parlamentul a aprobat cu o majoritate largă solicitarea venită după CSAT, consolidând linia strategică de cooperare militară cu Statele Unite. Pe de altă parte, analiza detaliată a prezenței arată că în interiorul partidelor care au susținut hotărârea au existat numeroase absențe.
Unele dintre aceste absențe pot avea explicații obiective, însă în altele pare să fi fost vorba despre o evitare deliberată a votului într-un moment politic sensibil. Nu toți parlamentarii au dorit să își asume explicit un vot într-o decizie strategică cu implicații militare. Un caz interesant este cel al lui Paul Stănescu, fost secretar general al PSD, singurul social-democrat care, deși prezent, nu a votat „DA”. O surpriză a fost și grupul PACE de la Senat, format din foști parlamentari SOS și POT, care a avut șase senatori prezenți, toți votând „DA”.
Comentează