Americanii vor construi un drum pe teritoriul unei țări care va fi folosit de altă țară. Se va numi „Calea Trump către Pace și Prosperitate Internațională” și va fi construit pe teritoriul Armeniei. Practic va fi realizat un coridor care va lega Azerbaidjanul cu un teritoriu care îi aparține, conform Mediafax.
Americanii au anunțat că vor merge mai departe cu planul privind realizarea unui coridor care traversează Armenia pentru a conecta Azerbaidjanul cu teritoriul Nakhchivan, potrivit Le Figaro. În prezent, Nakhchivan este o enclavă care nu are o legătură terestră cu țara de care aparține.
Coridorul care reprezintă de mult timp o solicitare din partea autorităților de la Baku va fi numit „Calea Trump către Pace și Prosperitate Internațională” (TRIPP - Trump Route for International Peace and Prosperity).
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că americanii vor continua planul privitor la coridor. Declarația a fost făcută în timpul unei întâlniri cu ministrul armean de Externe, Ararat Mirzoyan.
Anul trecut, Armenia și Azerbaidjan au semnat un acord la Washington, sub auspiciile președintelui american Donald Trump, pentru a pune capăt disputei teritoriale care ține de decenii.
Acordul prevede, printre altele, crearea unei zone de tranzit (coridorul TRIPP) care trece prin Armenia și conectează Azerbaidjanul la enclava Nakhchivan. O companie, deținută în proporție de 74% de SUA, va fi însărcinată cu construirea infrastructurii feroviare și rutiere de-a lungul fâșiei de teren, a transmis Departamentul de Stat.
Americanii sunt interesați de proiect deoarece va facilita investițiile SUA și accesul la „minerale critice și elemente de pământuri rare”.
„Acordul TRIPP va deveni cu adevărat un model pentru întreaga lume, demonstrând cum se poate deschide calea către activitatea economică și prosperitate fără a contesta sau compromite în niciun fel suveranitatea și integritatea teritorială. Acest lucru va fi bun pentru Armenia, bun pentru Statele Unite, bun pentru toți cei implicați”, a declarat Marco Rubio la întâlnire.
Iranul se opune formării coridorului, temându-se că influența sa în zonă se va diminua și că acesta va aduce investiții străine aproape de granița sa.
La rândul său, prim-ministrul armean, Nikol Pashinyan, a declarat că securitatea coridorului care leagă Azerbaidjanul de Nakhichivan va fi asigurată „de Armenia și nu de o țară terță”.
Conflictul dintre Armenia și Azerbaidjan
Conflictul teritorial dintre Armenia și Azerbaidjan a vizat în special Nagorno-Karabah, o zonă muntoasă. Aceasta dispută a provocat două războaie, unul la prăbușirea URSS și celălalt în 2020. Azerbaidjanul a recucerit zona de la separatiștii armeni în urma unei ofensive fulger în 2023.
Între Armenia și Azerbaidjan este o dispută de lungă durată pentru regiunea Nagorno-Karabah, majoritar armeană, de pe teritoriul Azerbaidjanului, cu rădăcini în dizolvarea URSS, culminând în războaie majore în 1992-1994, 2020 (război de 44 de zile cu victorie azeră) și o ofensivă azeră decisivă în 2023, care a dus la exodul aproape total al etnicilor armeni, Armenia recunoscând acum integritatea teritorială a Azerbaidjanului, deși tensiunile persistă la graniță, marcate de crize și negocieri (unele sub mediere SUA/UE) de pace.
Evoluția Conflictului
Origini (Sfârșitul anilor 1980): Nagorno-Karabah, o regiune din Azerbaidjan cu populație majoritar armeană, cerea unirea cu Armenia, declanșând ostilități la sfârșitul erei sovietice.
Primul Război (1992-1994): S-a încheiat cu victoria armenilor, care au controlat Nagorno-Karabah și șapte districte adiacente, dar fără un tratat de pace final, lăsând tensiunile latente.
Războiul de 44 de Zile (2020): Azerbaidjanul, cu sprijinul Turciei și prin utilizarea de drone sofisticate, a recâștigat controlul asupra unei părți semnificative a teritoriilor din jurul Karabahului, în timp ce Armenia, cu influența rusă, a suferit o înfrângere.
Ofensiva Finală (Septembrie 2023): Azerbaidjanul a lansat o operațiune militară fulger, preluând controlul total asupra regiunii Nagorno-Karabah, forțând plecarea aproape a tuturor celor 100.000 de etnici armeni.
Situația Actuală: Armenia a recunoscut oficial Nagorno-Karabah ca teritoriu azer, deși încă există tensiuni, confruntări sporadice la frontieră (începând din 2021) și negocieri complexe pentru o pace durabilă, inclusiv demarcarea granițelor, cu implicarea SUA.
Comentează