Fostul premier și președinte al PNL, Theodor Stolojan, afirmă că deficitul bugetar care a ajuns să devină una dintre cele mai mari vulnerabilități ale României este rezultatul politicilor greșite adoptate de clasa politică în ultimii trei ani, nu al unor șocuri externe. În perioada menționată de el, Guvernul a fost condus succesiv de Nicolae Ciucă (PNL), Marcel Ciolacu (PSD) și Ilie Bolojan (PNL).
„În 2025 și 2026 nu mai are cauze din afara României”
Theodor Stolojan a subliniat că, spre deosebire de anul 2020 – când deficitul bugetar a fost justificat de ajutoarele acordate economiei în contextul pandemiei de COVID-19 –, deficitele din ultimii ani au fost generate exclusiv de decizii interne.
„Ceea ce se întâmplă acum, în 2025 şi 2026, nu mai are cauze din afara României, există o singură cauză: politicile greşite ale clasei politice care a guvernat România în ultimii trei ani de zile. Ce s-a întâmplat în aceşti ultimi trei ani de zile?”, s-a întrebat retoric Stolojan la Prima News.
Împrumuturi pentru cheltuieli curente, nu pentru investiții
Fostul premier a explicat că statul român a ajuns să finanțeze cheltuielile zilnice din bani împrumutați, ceea ce a dus la o creștere accentuată a datoriei publice, fără ca acești bani să fie direcționați preponderent către investiții.
„O chestie simplă: pentru necesităţile zilnice am cheltuit bani care proveneau, în bună parte, din împrumuturi, am creat o datorie publică foarte mare care nu a finanţat, cum spun unii interesaţi, pur şi simplu şi care manipulează opinia publică... Dacă am finanţa din datoria publică numai investiţii, ar fi fost bine, dar nu a fost aşa nici pe departe”, a mai declarat Theodor Stolojan.
Credibilitatea României, în joc pe piețele financiare și în UE
El spune că situaţia actuală nu mai poate continua, arătând că încrederea României pe pieţele financiare şi în Uniunea Europeană depinde de modul în care îşi îndeplineşte angajamentele pe care şi le-a asumat cu privire la reducerea deficitului bugetar până la mai puţin de 3% până în anul 2031. Stolojan atrage atenţia că, în caz contrar, România va continua să se împrumute la dobânzi foarte mari.
Fostul premier a amintit că inclusiv în relaţia cu instituţiile europene, când a fost vorba să atragă bani europeni „România nu a fost în stare să îndeplinească proiectele la care s-a angajat că le îndeplineşte cu fonduri europene împrumutate şi care aveau dobânzi foarte mici comparativ cu dobânzile la care se împrumută statul român pe pieţele internaţionale pentru a finanţa deficitul bugetar”
Comentează