Politologul american Francis Fukuyama avertizează că cererea lui Donald Trump de „capitulare necondiționată” a Iranului este nerealistă și riscă să prelungească războiul din Orientul Mijlociu. În opinia sa, abordarea președintelui american a ridicat obiectivele conflictului la un nivel imposibil de atins și ar putea avea consecințe politice și umanitare grave.
Victoria rapidă, o iluzie
Într-un articol de opinie publicat în The Free Press, Fukuyama susține că declarația liderului de la Casa Albă, făcută săptămâna trecută, potrivit căreia Statele Unite vor „capitularea necondiționată” a Teheranului, sugerează că Trump se aștepta la o victorie rapidă, cum a fost în cazul operațiunii militare din luna ianuarie, când forțele americane l-au capturat pe liderul venezuelean Nicolas Maduro.
„Era clar că ceea ce mai rămăsese din conducerea iraniană nu era pe cale să capituleze și că conflictul putea să se prelungească, așa cum a recunoscut chiar Trump, cu săptămâni întregi”, spune Fukuyama.
Potrivit politologului, un lider pragmatic ar fi stabilit un obiectiv mai realist, cum ar fi degradarea capacității Iranului de a lansa rachete balistice și drone. Un astfel de rezultat i-ar fi permis lui Trump să declare victoria și să reducă implicarea militară.
În schimb, cererea de „capitulare necondiționată” a lui Trump a ridicat obiectivul războiului la un nivel aproape imposibil de atins, spune profesorul american.
Forțe iraniene fragmentate și regim instabil
Fukuyama subliniază că forțele iraniene sunt fragmentate: Garda Revoluționară, miliția Basij și armata regulată acționează separat, iar coordonarea lor poate fi afectată de atacurile aeriene.
În plus, regimul clerical, susținut prin forță, se confruntă cu ostilitatea unei părți a populației. Predarea structurilor militare ar putea declanșa prăbușirea internă a regimului, ceea ce face capitularea aproape imposibilă.
Exemple din trecut
În plus, chiar dacă infrastructura militară a fost lovită sever de bombardamentele israeliano-americane, zeci de mii de combatanți și o parte din arsenalul militar rămân operaționale.
„Problema fundamentală cu care se confruntă Statele Unite și Israelul are legătură cu limitările puterii aeriene”, avertizează Fukuyama.
Acesta spune că istoria a arătat limitele bombardamentelor aeriene în atingerea unor obiective politice, referindu-se la al Doilea Război Mondial, când atacurile masive ale aviației asupra Germaniei nu au dus la prăbușirea regimului nazist.
„Acesta s-a prăbușit abia după ce rușii și aliații occidentali au ocupat fizic Germania”, spune politologul american.
Specialistul în relații internaționale a dat două exemple în care bombardamentele strategice au produs un rezultat politic clar: capitularea Japoniei după bombele atomice de la Hiroshima și Nagasaki și intervenția NATO în Kosovo în 1999, când presiunea militară a declanșat o revoltă populară împotriva regimului lui Slobodan Milosevic.
Trei scenarii pentru Trump
În opinia sa, Trump are trei scenarii la dispoziție, dacă regimul iranian nu capitulează: retragerea și declararea victoriei, lăsând la putere un regim iranian slăbit, dar încă periculos, trimiterea de trupe terestre, ceea ce ar reprezenta o decizie riscantă, atât militar, cât și politic, și extinderea bombardamentelor asupra infrastructurii civile, ceea ce „ar crea o mare suferință pentru poporul iranian pe care Trump pretinde că vrea să-l sprijine”.
„După neutralizarea majorității țintelor militare, bombardamentele ulterioare vor afecta inevitabil civilii obișnuiți, la fel cum au făcut israelienii în Gaza”, consideră politologul.
Decizia 'nechibzuită' a lui Trump
În opinia lui Fukuyama, cererea de capitulare necondiționată a fost „o decizie foarte nechibzuită”, care s-ar putea întoarce împotriva lui Trump.
„Sunt tentat să cred că lui Trump i-a plăcut doar sunetul cuvintelor, fără să se gândească la modul în care acestea s-ar putea întoarce împotriva lui”, spune politologul american.
Totuși, cea mai gravă eroare, concluzionează el, rămâne decizia inițială de a intra în război fără o justificare strategică clară.
Cine este Francis Fukuyama
Francis Fukuyama este un politolog american de renume, cercetător principal în cadrul Institutului Freeman Spogli pentru Studii Internaționale de la Universitatea Stanford.
A scris numeroase lucrări pe teme legate de dezvoltare și politică internațională. Este cunoscut pentru cartea „Sfârșitul istoriei și ultimul om” din 1992, care a apărut în peste douăzeci de limbi.
În cartea sa, el a susținut că sfârșitul Războiului Rece, marcat de căderea Zidului Berlinului și de destrămarea Uniunii Sovietice, a reprezentat punctul final al evoluției ideologice a omenirii și universalizarea democrației liberale occidentale ca formă finală de guvernare.
Comentează