Judecătoarea Ramona Graţiela Milu, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a publicat, vineri, o serie de date statistice privind ocuparea funcţiilor de conducere în instanţe, atrăgând atenţia că delegarea a devenit o "soluţie excepţională devenită regulă".
Delegările domină conducerea instanțelor: peste 65% din funcții ocupate provizoriu
"Situaţia la 8 ianuarie 2026. Potrivit evidenţelor publicate pe site-ul Consiliul Superior al Magistraturii, rezultă următoarea situaţie: Din 657 funcţii de conducere (preşedinte, vicepreşedinte de instanţă, preşedinţi de secţii), 430 sunt ocupate prin delegare, respectiv 65,44%. La acestea se adaugă 7 funcţii de conducere la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. La nivelul curţilor de apel, din 109 funcţii de conducere, 57 sunt ocupate prin delegare (53,21%). La nivelul tribunalelor, din 240 funcţii de conducere, 139 sunt ocupate prin delegare (57,91%). La nivelul judecătoriilor, din 308 funcţii de conducere, 234 sunt ocupate prin delegare, respectiv 75,97%. Aceste date indică o generalizare a delegării în toate nivelurile sistemului judiciar, cu un maxim la nivelul instanţelor de prim grad", a scris Ramona Graţiela Milu, pe pagina sa de Facebook.
Cu privire la concursurile pentru funcţiile de preşedinte de instanţă în anul 2024, ea arată că în prima procedură au fost scoase la concurs 129 funcţii, au fost 37 de candidaţi înscrişi şi 22 de preşedinţi numiţi. La a doua procedură au fost 127 funcţii scoase la concurs, 38 candidaţi înscrişi şi 24 preşedinţi numiţi.
Critici, recorduri și propuneri de reformă: „o cultură organizațională toxică”
Potrivit statisticii prezentate, în anul 2025 a fost desfăşurată o singură procedură de concurs în care au fost scoase la concurs 150 funcţii, 66 candidaţi înscrişi, 6 retrageri, 57 candidaţi prezenţi la susţinerea proiectului de management, 16 candidaţi nu au obţinut nota minimă de 5, 28 contestaţii formulate, 2 admise şi 34 preşedinţi de instanţă numiţi.
Totodată, spune aceasta, în anul 2025, Secţia pentru judecători a numit 61 de judecători în funcţii de vicepreşedinte sau preşedinte de secţie, prin procedura de numire, distinct de concursurile pentru preşedinţi.
"Reglementarea legală consacră delegarea ca măsură excepţională, utilizabilă doar în situaţia în care funcţiile nu sunt ocupate prin numire. Art. 180 alin. (1) din Legea 303/2004 prevede că durata delegării este de cel mult 6 luni, cu posibilitatea unei singure prelungiri pentru aceeaşi procedură, de încă 6 luni. Legislaţia primară şi secundară nu instituie obligaţia declanşării într-un termen determinat a procedurii de numire pentru funcţiile de vicepreşedinte şi preşedinte de secţie, aceste decizii rămânând la discreţia preşedinţilor de instanţe. Nu este prevăzută o procedură transparentă şi concurenţială pentru delegare, în care judecătorii să se poată înscrie sau să îşi exprime acordul. Doar în situaţii izolate a existat o formă de competiţie informală, determinată de manifestarea interesului mai multor colegi. Art. 179 alin. (2) din Legea 303/2022 stabileşte că delegarea în funcţii de conducere nu este condiţionată de vechimea necesară pentru numire. Art. 14 alin. (3) din Metodologia privind detaşarea şi delegarea judecătorilor (Hotărârea Secţiei pentru Judecători nr. 1471/2023) prevede că delegarea nu este condiţionată de funcţionarea timp de cel puţin un an în instanţa respectivă, cerinţă obligatorie pentru ocuparea funcţiei prin numire", explică membrul CSM, potrivit Agerpres.
Despre practica delegărilor în anul 2025, judecătoarea arată că în cadrul Secţiei pentru judecători au fost dispuse 345 delegări în funcţii de conducere şi au fost aprobate 521 prelungiri de delegări.
"Un record a fost înregistrat în şedinţa din 9 iulie 2025, când s-au dispus: 50 delegări şi 91 prelungiri de delegări. În numeroase cazuri a fost depăşită durata maximă legală (6 luni + 6 luni), fiind de notorietate şi situaţii de "delegare dublă", respectiv delegarea în funcţii de conducere a unor judecători aflaţi deja în delegare în funcţii de execuţie de la alte instanţe", arată aceasta.
Judecătoarea din CSM a considerat necesară şi precizarea motivelor care au stat la baza voturilor sale negative, "de cele mai multe ori singulare (1 la 8 sau 1 la 9)", întrucât votul minoritar exprimat în activitatea administrativă a Secţiei pentru judecători nu se motivează în cuprinsul hotărârilor, respectiv:
- neîndeplinirea condiţiilor de vechime sau de funcţionare de minimum un an în instanţa respectivă, în condiţiile existenţei unui număr semnificativ de judecători eligibili (ex.: Tribunalul Bucureşti - 258 judecători activi; Curtea de Apel Bucureşti - 249 judecători activi);
- neînscrierea sau retragerea din procedura de concurs pentru funcţia de preşedinte;
- depăşirea duratei maxime legale de un an a delegării.
Ramona Graţiela Milu a prezentat şi o serie de propuneri de lege ferenda, prima referindu-se la susţinerea, de principiu, la revenirea ocupării prin concurs a funcţiilor de vicepreşedinte, similar funcţiilor de preşedinte, aşa cum prevedea legislaţia anterioară anului 2022.
"Orice funcţie de conducere trebuie să fie ocupată printr-o procedură obiectivă şi competitivă, care să confere legitimitate, profesionalism şi autoritate reală", spune judecătoarea.
O a doua propunere vizează reconfigurarea colegiilor de conducere, prin revenirea la formula în care majoritatea membrilor erau aleşi, reprezentativitatea fiind esenţială pentru ca deciziile administrative să fie percepute ca expresia voinţei colective, nu ca rezultatul voinţei unei singure persoane, menţionează Milu.
"Concentrarea excesivă a puterii în mâinile preşedinţilor, în special la nivelul curţilor de apel, are efecte directe nu doar asupra administrării instanţelor, ci şi asupra carierei judecătorilor: evaluări, promovări, repartizarea pe secţii, specializarea completurilor, planificarea şedinţelor şi serviciile de permanenţă", subliniază Ramona Graţiela Milu.
O a treia propunere înaintată de aceasta vizează limitarea strictă a delegărilor (maximum 6 luni + o singură prelungire), interzicerea delegării în funcţii de conducere a judecătorilor de la alte instanţe sau care nu îndeplinesc condiţiile legale, admiterea unor excepţii doar în cazul neocupării funcţiei prin două proceduri consecutive.
"Analiza datelor oficiale arată o proporţie covârşitoare a funcţiilor de conducere ocupate prin delegare, inclusiv peste durata maximă prevăzută de lege. Actualul model legislativ permite o centralizare excesivă a puterii, incompatibilă cu un corp profesional de înalt nivel, perfect capabil să participe real la procesul decizional. Apreciez că acest model reprezintă un regres faţă de cadrul legislativ anterior anului 2022 şi generează o cultură organizaţională percepută ca toxică şi contraproductivă, în contradicţie inclusiv cu recomandările Comisiei de la Veneţia, care a susţinut explicit proceduri concurenţiale pentru ocuparea funcţiilor de vicepreşedinte", transmite Ramona Graţiela Milu.
Comentează