Generațiile mai tinere se distanțează vizibil de partidele tradiționale, orientându-se spre formațiuni noi, de protest, în timp ce alegătorii vârstnici continuă să susțină partidele consacrate. Este concluzia unui sondaj realizat de INSCOP Research, care indică o schimbare profundă în comportamentul electoral al românilor.
Sondajul relevă o prăpastie tot mai accentuată între tinerii sub 30 de ani și generațiile mai în vârstă. Aproape două treimi dintre tineri intenționează să voteze formațiuni din zona anti-establishment: AUR (34%), SENS (16%) și USR (14%).
Aceste opțiuni reflectă, potrivit cercetării, un vot de protest, alimentat de dorința de schimbare și de lipsa de încredere în partidele tradiționale și în instituțiile politice.
În contrast, persoanele peste 60 de ani continuă să sprijine în majoritate Partidul Social Democrat (PSD), care obține 38% din intențiile de vot în această categorie.
Pentru mulți dintre acești alegători, PSD rămâne asociat cu stabilitatea și siguranța socială, valori pe care generațiile mai tinere tind să le conteste.
„O fractură de valori între generații”
Sociologul Remus Ștefureac explică această divizare prin diferențele de experiență și context istoric, potrivit Mediafax.
„Este o fractură de valori între generații, modelată de contexte istorice și economice extrem de diferite.”, explică acesta.
Analiza sa sugerează că tinerii, crescuți într-un mediu globalizat și digital, reacționează altfel la mesajele politice, fiind mai puțin receptivi la promisiunile de stabilitate și mai atrași de retorica schimbării rapide.
Criză a reprezentării politice tradiționale
Rezultatele indică începutul unei crize a reprezentării pentru partidele vechi, care pierd tot mai mult teren în fața formațiunilor emergente.
În timp ce electoratul activ – cei cu vârste între 30 și 44 de ani – întărește poziția AUR, oferindu-i până la 50% din intențiile de vot, ascensiunea mișcării SENS, încă neparlamentare, devine o surpriză notabilă în peisajul politic.
Această dinamică arată o reconfigurare a electoratului românesc, în care tinerii alegători se definesc mai degrabă prin respingerea sistemului decât prin atașamentul față de o ideologie clasică.
Un conflict de viziuni pentru viitorul României
Pe măsură ce aceste clivaje de generație se adâncesc, România pare să se îndrepte spre o confruntare de viziuni: una centrată pe siguranță și stabilitate socială, reprezentată de alegătorii mai în vârstă, și alta care cere reformă radicală și resetarea sistemului, promovată de tineri.
Diferențele de percepție asupra economiei, identității și valorilor culturale devin tot mai evidente, iar sondajul sugerează că următoarele cicluri electorale ar putea marca o transformare istorică în modul în care românii se raportează la politică și la instituțiile democratice.
Comentează