România are două mari oportunităţi derivate din criza din Ucraina

România are două oportunităţi derivate din criza din Ucraina, respectiv şansa de a deveni, prin modernizarea reţelei feroviare, parte a unei rute alternative la cea care traversează o zonă măcinată actualmente de conflictul militar şi "scoaterea cerealelor" din Ucraina pe cale ferată sau prin port, consideră Mihai Aniţei, preşedintele Federaţiei Patronale a Producătorilor din Chimie - Metachim.

"Consider necesară o discuţie în spaţiul public românesc despre impactul pe care războiul din Ucraina l-ar putea avea asupra proiectului de infrastructură "One Belt, One Road" (OBOR) al Chinei. Este necesară evidenţierea faptului că anumite modificări sunt însoţite de oportunităţi pe care statul român este obligat să le valorifice. "One Belt, One Road" este un plan de realizare a unei infrastructuri globale, adoptat de Guvernul chinez în 2013, pentru a se transporta produse spre Europa şi nu numai: One Belt One Road ca o alternativă terestră a transportului pe mare!(...) Unul din traseele acestui drum către Europa Centrală şi de Est cuprindea China, Rusia, Ucraina şi Ungaria. Războiul din Ucraina schimbă radical acest "drum", introducând România ca o alternativă reală pentru crearea noii rute, utilizând portul Constanţa şi linia ferată până la Arad", afirmă Aniţei într-o analiză remisă joi AGERPRES.

Potrivit acestuia, China a exportat prin această rută 1,6 milioane tone cu o valoare de 20 miliarde dolari, iar după criza pandemică, costul transportului maritim a crescut de 3-4 ori, astfel că cel feroviar a devenit mai potrivit pentru transportul mărfurilor.

"România, care e parte a Formatului 16+1 de menţinere a dialogului dintre China şi Europa de Est, are una dintre cele mai mari infrastructuri feroviare din Europa - am spus "mari", nu dezvoltate. Conform Băncii Mondiale, calitatea sistemului feroviar din România este sub cea a sistemelor din Bulgaria, Republica Moldova sau Ucraina, în regiunea noastră fiind mai slab clasate din acest punct de vedere doar Albania, Serbia şi Bosnia şi Herţegovina (pentru Macedonia şi Kosovo nu există date). Lungimea reţelei feroviare a României este de 10.766 km, fiind pe locul 7 din totalul de 28 de ţări monitorizate. Prin urmare, modernizarea acesteia ne-ar putea spori şansele de a deveni parte a unei rute alternative la cea care traversează o zonă măcinată actualmente de conflictul militar", semnalează Aniţei.

În opinia sa, a doua mare oportunitate pe care o are România este reprezentată de "scoaterea cerealelor din Ucraina". În acest moment, România are 2 intrări/ieşiri feroviare - Halmeu şi Siret - care sunt blocate din carenţe logistice de transbordare a trenurilor, însă mai avem soluţii pe calea apei: Port Izmail - Galaţi, Port Constanţa şi Port - Chilia, Sulina.

Utilizarea acestor porturi ar putea aduce avantaje economice României, şi totodată ar contribui la "susţinerea efortului defensiv al ucrainenilor", ajutându-i pe aceştia să îşi poată valorifica una dintre cele mai importante resurse de care dispun. Nu în ultimul rând, trebuie să ţinem cont şi de faptul că ajungerea la destinaţie a cerealelor din Ucraina reduce posibilitatea declanşării unor crize alimentare la nivel regional sau chiar global, mai spune Aniţei.

"Am prezentat mai sus două mari oportunităţi pe care le are România, derivând din criza Ucrainei. Avem speranţa că nu vor fi ratate şi aceste oportunităţi, aşa cum am ratat oportunitatea de a deveni un HUB energetic. Reducerea decalajelor de dezvoltare pe care le avem faţă de ţările occidentale depinde în bună măsură de capacitatea de a profita de asemenea conjuncturi. Conectarea la noul Drum al Mătăsii - sau mai bine zis atragerea noului Drum al Mătăsii în România - poate avea un veritabil efect modernizator", a punctat preşedintele Metachim.