În timp ce Guvernul vorbește despre debirocratizare și digitalizare, o instituție-cheie a Statului pare să funcționeze după reguli proprii.
Digitalizarea, mai rea decât dosarul cu șină
Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR) este acuzată că blochează în mod sistematic depunerea documentațiilor necesare pentru avize de construcție, printr-un mecanism digital care limitează accesul investitorilor la servicii publice.
În loc să simplifice procedurile, sistemul actual riscă să transforme avizarea proiectelor într-un maraton birocratic în care investitorii stau la coadă, în fața unui server.
Blocajul administrativ adâncește deficitul bugetar
Mai grav, surse din mediul de afaceri susțin că practicile instituției ar putea constitui contravenții, conform legislației debirocratizării intrate recent în vigoare.
Asta în contextul în care AACR a introdus pe platforma sa digitală un sistem de programări obligatorii pentru depunerea documentațiilor. În teorie, sistemul ar trebui să organizeze fluxul de cereri. În practică însă, el funcționează ca un blocaj administrativ.
Având în vedere că orice edificare necesită un aviz din partea instituției, zeci de mii de cereri, de pe tot cuprinsul țării, riscă să primească soluții întârziate cel puțin un an, fapt care conduce la pagube substanțiale pentru bugetul de Stat, care așteaptă încasările aferente din TVA, taxe administrative, taxe pe proprietate, precum și pe profitul companiilor sau dividendele acționarilor.
Cum sectorul construcțiilor, cu industriile de pe orizontală, este al doilea contributor la PIB, după retail, impactul asupra veniturilor fiscale ale României se anunță a fi devastator.
Abuz „cu legea în mână”: programare „la anu` și la mulți ani!”
Într-un sector unde timpul înseamnă bani, un astfel de blocaj poate paraliza proiecte de investiții, afectând orizontala economică a tuturor afacerilor conexe. Cauzele sunt multiple:
• depunerea documentațiilor nu se poate face fără programare prealabilă;
• numărul de programări disponibile zilnic este strict limitat;
• după epuizarea locurilor, solicitantul este obligat să încerce din nou a doua zi;
• programările disponibile apar la termene de până la aproximativ 10 luni.
Există chiar exemple concrete (FOTO): o programare solicitată pe 2 martie 2026 a fost confirmată pentru 18 ianuarie 2027. Cu alte cuvinte, aproape un an doar pentru a depune un dosar.
Ilegalități „pe bandă rulantă”
Situația este cu atât mai problematică cu cât legislația adoptată recent interzice explicit astfel de practici. Ordonanța nr. 7/2026 obligă instituțiile care emit avize să primească și să înregistreze documentațiile fără limitarea numărului de dosare depuse. În acest sens, textul reglementării este clar:
• autoritățile trebuie să permită depunerea documentațiilor indiferent de modalitatea de transmitere;
• platformele digitale trebuie să asigure acces neîngrădit și depunerea nelimitată a documentațiilor;
• limitarea numărului de dosare sau restricționarea accesului utilizatorilor este interzisă.
Mai mult, legea prevede explicit că lipsa resurselor umane nu poate fi invocată ca motiv pentru restrângerea accesului la depunerea documentațiilor.
Contravenție sancționată prin lege
Dacă acuzațiile se confirmă, practica AACR se încadrează direct în contravențiile prevăzute de legislația în domeniul urbanismului și construcțiilor.
Modificările aduse de Ordonanța nr. 7/2026 stabilesc faptul că limitarea numerică a depunerii documentațiilor de către instituțiile avizatoare constituie contravenție.
Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor, constând în amenzi cu sume cuprinse între 5.000 și 30.000 de lei, revine Inspectoratului de Stat în Construcții, care are competența exclusivă de control în astfel de situații.
Mediul de afaceri acuză blocaje deliberate
Situația nu este nouă, ea afectând deja mulți actori economici, companii locale și internaționale. Antreprenorii din domeniul construcțiilor susțin că mecanismul implementat de AACR produce blocaje sistemice și contrazice chiar obiectivul de debirocratizare al administrației publice.
În esență, starea de fapt ar trebui să conducă la măsuri ferme, mai cu seamă în actualul context al crizei bugetare:
• sancționarea contravențională a AACR;
• eliminarea sistemului de programări care limitează depunerea documentațiilor;
• declanșarea unui control și a unui audit digital asupra platformei instituției;
• stabilirea responsabilităților conducerii.
Cazul AACR ridică o problemă mai largă: digitalizarea instituțiilor statului nu reduce automat birocrația.
În absența unor reguli clare și a controlului administrativ, platformele online pot deveni instrumente de filtrare arbitrară a accesului la servicii publice.
Iar întrebarea care rămâne este simplă: cine răspunde pentru blocarea deliberată a accesului la un serviciu public?
Comentează