Reforma anunțată la vârful Romsilva este descrisă de un specialist din domeniul forestier drept o acțiune de marketing politic, fără efecte reale asupra aparatului de conducere și fără economiile promise. Deși Ministerul Mediului vorbește despre restructurări și reduceri de costuri, disponibilizările sunt greu de realizat din punct de vedere legal, iar mulți dintre cei vizați ar urma să fie mutați pe alte funcții, cu aceleași salarii, avertizează expertul.
Guvernul pornește reorganizarea Romsilva pe hârtie
Procesul de reorganizare a Romsilva a intrat într-o nouă etapă după ce ministra Mediului, Diana Buzoianu, a trimis spre avizare interministerială proiectul de Hotărâre de Guvern care vizează restructurarea regiei. Documentul prevede reducerea numărului direcțiilor silvice de la 41 la 13.
Anterior, ministra anunțase intenția de a diminua „drastic” și numărul funcțiilor de conducere, de la 99 de directori la doar 12, considerând că menținerea acelorași oameni în fruntea instituției a contribuit la problemele din sistem.
În declarațiile recente, însă, acest obiectiv numeric nu a mai fost reluat explicit.
În ceea ce privește impactul financiar, Diana Buzoianu a afirmat luna trecută că „doar din reorganizare, sunt 11 milioane de lei care vor fi salvați anul acesta”.
Expert: concedierile nu pot fi făcute simplu
Laurențiu Ciornei, președintele Alianței Pentru Pădure (APP), conferențiar universitar dr. inginer și director al Centrului de Biodiversitate al Academiei Române, susține însă că realitatea juridică face ca aceste disponibilizări să fie extrem de greu de pus în practică.
„Ei au un contract de muncă nedeterminat, nu ai cum să le faci un alt contract de muncă, trebuie să ai un motiv. Codul Muncii nu-ți dă voie să faci schimbări nerespectând legea, trebuie să ai un motiv.
Directorii într-adevăr au fost numiți, unii șefi de post au dat concurs și au câștigat concursul respectiv, nu poți să-i dai (afară, n.r.) de acolo, pentru că te trezești că te atacă în contencios și câștigă procesul”, spune Laurențiu Ciornei pentru Ziare.com.
Acesta avertizează că o aplicare superficială a reformei poate produce efecte contrare celor urmărite.
„Te poți trezi că cele 11 milioane, care oricum este un calcul pe care nu îl văd susținut economic sau matematic, se pot transforma în 20, sau chiar mai mult, dar nu ca economie, ci ca daune, pentru că dacă intră și despăgubiri și daune morale, suma poate crește și poate fi mult mai mult decât economia pe care o dorește ministerul”, a explicat președintele APP.
Directorii dispar din organigramă, nu din sistem
Potrivit specialistului, chiar și în scenariul în care funcțiile de conducere sunt eliminate, oamenii care le ocupă nu vor părăsi instituția și nici nu vor pierde veniturile.
„Ok, nu mai ai directori, dar pe ei trebuie să-i duci într-un post, pentru că și-au câștigat posturile printr-un concurs și atunci va trebui să le dai aceeași indemnizație salarială”, spune Laurențiu Ciornei.
El subliniază că, indiferent dacă persoanele respective au ajuns în funcții prin concurs sau prin numire, cadrul legal nu permite eliminarea lor fără riscuri majore pentru instituție, motiv pentru care inițiatorii reformei trebuie să fie extrem de atenți la fiecare decizie.
„O pseudo-reformă”, fără analiză și fără strategie
În opinia președintelui APP, reorganizarea Romsilva nu are la bază o analiză serioasă și nu urmărește o schimbare structurală reală.
„Toată această pseudo-reformă nu are în spate o analiză costuri/beneficii, nu are o strategie de mamagement, nu are un plan bine pus la punct. Problema este că s-a făcut doar în contextul imaginii publice a ministrului, a partidului care îl susține acolo și cam atât, pentru că în noua organigramă ar urma să fie tăiate niște posturi, care posturi nu vor mai fi de directori, dar acei oameni vor pleca cu tot cu salariu, dar într-un post cu o altă denumire”, explică Laurențiu Ciornei.
Concluzia acestuia este că nu se produce o reducere substanțială de cheltuieli și nici reforma profundă așteptată de profesioniștii din domeniu.
Problemele reale ale pădurilor, lăsate pe plan secund
Expertul atrage atenția că, dincolo de reorganizări administrative, pădurile României se confruntă cu dificultăți mult mai serioase. Deși tăierile ilegale s-au mai redus în ultimii ani, odată cu introducerea SUMAL și a sistemelor de monitorizare video, alte probleme rămân nerezolvate.
Laurențiu Ciornei oferă exemplul pădurilor din jurul Bucureștiului, unde lipsa intervențiilor silvice a dus la degradarea arborilor și la slăbirea capacității de regenerare, situație care se regăsește și în alte zone ale țării.
Statul ignoră jumătate din pădurile României
O altă vulnerabilitate majoră indicată de președintele APP este lipsa unei politici coerente pentru pădurile aflate în proprietate privată. El subliniază că Ministerul Mediului ar trebui să se ocupe de întreg Fondul Forestier Național, nu doar de cele aproximativ 47% administrate de Romsilva.
„Trebuie să ne gândim că Ministerul Mediului, prin departamentul păduri, trebuie să aibă grijă de toate pădurile României, nu doar de cele 47% din suprafața totală a Fondului Forestier Național, pentru că mai bine de jumătate dintre pădurile României sunt în administrare privată”, a arătat acesta.
În final, Laurențiu Ciornei spune că nu poate susține actuala formă a reorganizării, în lipsa unei analize care să demonstreze clar utilitatea și beneficiul financiar al măsurilor propuse.
„Din păcate, reforma așteptată și necesară în rândul Romsilva, dar și a celor care dețin păduri private, se lasă așteptată și nu e bine deloc”, a conchis președintele Alianței Pentru Pădure.
Comentează