Lupta anticorupție a fost introdusă de președintele Nicușor Dan în Strategia Națională de Apărare. SRI capătă astfel un rol cheie, prin înfiinșarea unei „unități” speciale, care va avea „un singur rol”, conform președintelui României: culegerea de informații despre fenomenul corupției. Chestionați în această privință, reprezentanții SRI dau asigurări că își desfășoară activitatea strict în baza legilor de funcționare a serviciului.
Precizările președintelui Nicușor Dan despre noua unitate din SRI
Președintele Nicușor Dan a fost întrebat ce o să fie diferit față de ce a fost în trecut în privința implicării SRI în dosarele de corupție.
„SRI este un serviciu de informații care are o împărțire pe departamente ce decurge din strategie și după aceea din planul de implementare. Sunt aceste departamente care se ocupă unele de contraspionaj, de sabotaj, altele de crimă organizată.
Prin faptul că am pus în strategie foarte explicit capitolul corupție, vom avea o unitate sau o secțiune din cadrul SRI care se va ocupa de corupție. Singura sa sarcina va fi să culeagă informații despre fenomenul corupției”, a spus Nicușor Dan.
Garanțiile date de Nicușor Dan
În discursul din plenul Parlamentului, președintele a spus că, în mod explicit, „strategia prevede implicarea serviciilor de informaţii în colectarea datelor cu privire la corupţie, fără însă să depăşim graniţa între sistem de informaţii şi sistem de justiţie, şi corectarea mecanismelor legislative şi administrative care întârzie judecarea faptelor de corupţie şi dau sentimentul publicului că nu se întâmplă nimic în această zonă”.
Nicuşor Dan a spus, la prezentarea Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării, că lupta împotriva corupţiei este foarte importantă și că, în primul rând, trebuie să existe o coordonare mai mare între instituţiile care se ocupă de acest fenomen şi, în al doilea rând, „trebuie să prioritizăm marea corupţie, pentru că în momentul acesta este un amestec între diferite zone de corupţie”.
„Trebuie să spunem foarte clar ce s-a întâmplat atunci. S-a întâmplat că Serviciul s-a dus şi în zona de cercetare penală şi s-a dus şi în zona de judecată, din păcate. Legea de atunci, din acea perioadă, nu spunea nici că Serviciul trebuie să se implice în cercetarea penală, nici că trebuie să se implice în judecată. Întrebarea este care sunt mecanismele statului de drept care să prevină această implicare. Nu poate să fie decât, pe de o parte, controlul civil al activităţii, inclusiv al preşedintelui, şi pe de altă parte, instanţele de judecată. Vă garantez că nu ne întoarcem (la situaţia din trecut - n.r.)”, a afirmat Dan.
Precizările SRI
Chestionați în această privință, reprezentanții SRI dau asigurări că își desfășoară activitatea strict în baza legilor de funcționare a serviciului.
Precizările reprezentanților SRI: „Activitatea Serviciului Român de Informații se desfășoară în conformitate cu prevederile Legii nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, cu modificările și completările ulterioare.
În conformitate cu reglementările sus-menționate, SRI este serviciul organizat de stat specializat în domeniul informațiilor privitoare la securitatea națională a României și întreprinde măsurile necesare pentru asigurarea stării de securitate națională și promovarea intereselor statului român.
Totodată, precizăm că instituția noastră nu are competențe legale de a exprima puncte de vedere cu privire la alegații, comentarii sau opinii vehiculate în spațiul public.
Vă mulțumim pentru interesul manifestat și vă asigurăm de preocuparea noastră permanentă pentru îndeplinirea în condiții de legalitate a tuturor atribuțiilor care ne-au fost conferite prin lege pentru apărarea securității naționale”, a explicat SRI, pentru STIRIPESURSE.RO.
Ce se scrie în strategia națională de apărare
Strategia Națională de Apărare subliniază că responsabilitatea serviciilor de informații în materie de corupție este legată de identificarea și semnalarea riscurilor care pot genera vulnerabilități la adresa securității naționale, nu de instrumentarea cazurilor penale. Rolul lor rămâne unul de avertizare timpurie, analiză și sprijin informativ, iar aplicarea legii aparține în continuare structurilor judiciare.
„Corupţia vulnerabilizează în mod profund statul de drept şi afectează eficacitatea instituţiilor și bunăstarea cetăţeanului, sporind inclusiv criminalitatea economică, cu efecte directe asupra economiei naţionale, competiţiei loiale şi libertăţii economice, respectiv asupra atingerii obiectivelor de dezvoltare socio-economică ale statului român”, se arată în document.
„Lupta împotriva corupţiei. Limitarea drastică a fenomenului corupţiei prin coordonarea eforturilor instituţiilor, inclusiv a serviciilor de informaţii, strict în limitele competenţelor legale, inclusiv prin utilizarea noilor tehnologii, în special a instrumentelor oferite de inteligenţa artificială”, mai arată documentul în ceea ce privește serviciile secrete și lupta împotriva corupției.
În logica amenințărilor hibride, Strategia subliniază că actorii ostili – în special Rusia – pot exploata corupția, slăbiciunile administrative și instituțiile vulnerabile pentru a influența politicile publice, a compromite funcționarea statului sau a crea dependențe economice și decizionale. De aceea, serviciile secrete trebuie să monitorizeze aceste riscuri și să semnaleze tentativele de infiltrare, capturare instituțională sau corupere a actorilor-cheie, se arată în document.
Istoric: protocoalele și limitările impuse de CCR
Rolul serviciilor secrete în actul de justiție a stârnit discuții aprinse în trecut. Implicarea acestora în astfel de demersuri a fost astfel limitată, totul prin decizii luate de Curtea Constituțională a României.
CCR a stabilit în martie 2016 că Serviciul Român de Informații nu poate fi implicat în activitatea de urmărire penală, relatează Europa Liberă.
În 2018 a venit o altă decizie CCR care a stabilit că probele obținute cu tehnica SRI trebuie excluse din dosarele penale.
În martie 2019, Curtea Constituțională a analizat protocoalele de colaborare încheiate de parchete cu SRI în perioada 2009 – 2016. Judecătorii au dispus atunci că probele strânse cu ajutorul ofițerilor SRI până în februarie 2016, data primei decizii CCR, trebuiau să fie anulate, dacă fuseseră obținute în baza acestor protocoale.
Printr-o altă decizie din 2020, CCR spunea că interceptările sunt constituționale cu condiția să ofere garanții în ce privește drepturile omului.
Comentează