Iranul traversează una dintre cele mai grave crize interne de la Revoluția Islamică din 1979, pe fondul unor proteste masive care se desfășoară de peste două săptămâni în Teheran și în zeci de orașe din întreaga țară, informează Mediafax.
Sute de mii de oameni au ieșit în stradă în ciuda represiunii violente, a arestărilor în masă și a restricțiilor severe de internet impuse de autorități.
Potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, peste 500 de persoane au fost ucise și mai mult de 10.000 au fost arestate în timpul demonstrațiilor declanșate inițial de criza economică și prăbușirea monedei naționale, dar care s-au transformat rapid într-o contestare directă a regimului condus de ayatollahul Ali Khamenei, scrie Bloomberg.
SUA, Israel și piețele globale urmăresc evoluțiile
Situația din Iran a atras atenția liderilor mondiali și a investitorilor, în contextul în care președintele american Donald Trump a amenințat în repetate rânduri cu intervenții militare, sugerând că Washingtonul ar putea sprijini o schimbare de regim. Trump a declarat că „analizează foarte serios” situația și că armata americană evaluează „opțiuni solide”.
În același timp, Israelul colaborează îndeaproape cu guvernele europene, iar țările din Golf privesc cu îngrijorare posibilitatea unui haos regional. Prețul petrolului Brent a crescut cu peste 5%, investitorii temându-se de întreruperi ale livrărilor din al patrulea cel mai mare producător OPEC.
Economie în colaps și apeluri la grevă în sectorul petrolier
Economia iraniană este grav afectată de inflație, sancțiuni și corupție. Reza Pahlavi, fiul fostului șah, aflat în exil, a lansat un apel către muncitorii din industria petrolieră să intre în grevă, un scenariu care ar putea paraliza rapid statul, așa cum s-a întâmplat în 1978.
Deși până în prezent nu au fost raportate întreruperi majore ale exporturilor de țiței, piețele rămân extrem de sensibile. Analiștii avertizează că o escaladare a violențelor sau o intervenție militară ar putea destabiliza întreaga regiune.
Risc de haos regional
Experții susțin că o prăbușire a regimului ar putea genera un vid de putere, conflicte interne și fragmentarea țării pe criterii etnice. Corpul Gardienilor Revoluției Islamice rămâne un pilon central al regimului și este pregătit să intervină violent pentru menținerea controlului.
Președintele iranian Masoud Pezeshkian a adoptat un ton conciliant, cerând dialog și unitate, însă liderul suprem și forțele de securitate transmit mesaje tot mai dure, inclusiv amenințări cu pedeapsa capitală pentru protestatari.
Analiștii Bloomberg Economics consideră că, deși un colaps total este puțin probabil pe termen foarte scurt, Republica Islamică ar putea să nu mai supraviețuiască în forma actuală până la finalul anului 2026.
Comentează