Naţionalistul Milorad Dodik, favorit la alegerile pentru un loc în preșdinția tripartită a Bosniei

Naţionalistul Milorad Dodik se îndrepta spre o victorie în cursa pentru locul rezervat sârbilor în cadrul preşedinţiei colegiale a Bosniei, potrivit rezultatelor preliminare oficiale citate de AFP preluată de Agerpres.

El ar urma să coprezideze o ţară divizată, pe care a calificat-o "ratată" în trecut şi care nu este, în opinia sa, "un stat".

Cu 55,15% din voturi, Milorad Dodik îl devansează pe adversarul său centrist Mladen Ivanic (41,98%), conform comisiei electorale care a anunţat aceste rezultate pe baza numărării a 43% din buletine.

Totodată, candidatul principalului partid bosniac (musulman), SDA (conservator), Sefik Dzaferovic, a revendicat victoria în tabăra bosniacilor, fiind creditat cu 37,9% din voturi, după o campanie dusă de asemenea pe o linie identitară.

În schimb, la croaţi, candidatul dreptei naţionaliste, Dragan Covic (38,66%) a terminat cursa în urma social-democratului Zeljko Komsic (49,47%).

Preşedinţia colegială este în special însărcinată cu politica externă şi cu cea de apărare, componentele principale ale puterii, inclusiv poliţia, educaţia sau politica economică, fiind în mâinile celor două entităţi care formează ţara, Republica Sârbilor din Bosnia (Republika Srpska) şi Federaţia croato-musulmană.

Potrivit celui mai recent recensământ, care datează din 2013, Bosnia are o populaţie de 3,5 milioane de locuitori, dintre care majoritatea bosniaci, o treime sârbi şi puţin peste 15% croaţi.

Toţi aceştia au fost chemaţi duminică la urne, în cadrul alegerilor generale, un scrutin la fel de complex ca şi instituţiile administrative create de-a lungul liniilor identitare după războiul intercomunitar din anii 1992-1995, relatează AFP.

După mai bine de două decenii de la conflictul soldat cu 100.000 de morţi, principalii candidaţi au mizat pe coarda naţionalistă, mai ales sârbul Milorad Dodik şi croatul Dragan Covic, dar şi pretendenţii bosniaci.

În timp ce Milorad Dodik afirmă că Bosnia 'nu este un stat' şi în trecut a evocat organizarea unui referendum pentru independenţa Republicii Srpska, Dragan Covic doreşte o entitate distinctă pentru croaţi, care formează 15% din populaţie.

Alegătorii din cele două entităţi ale Bosniei-Herţegovina - Republica Srpska şi Federaţia croato-musulmană - urmează să desemneze împreună componenţa celor două camere ale parlamentului central, cu deputaţi sârbi, croaţi şi bosniaci, precum şi pe cei trei membri ai preşedinţiei colegiale - un bosniac (musulman), un croat (catolic) şi un sârb (creştin ortodox).

Separat, în Republica Srpska vor fi desemnaţi deputaţii parlamentului monocameral de la Banja Luka, preşedintele Republicii şi doi vicepreşedinţi care să-i reprezinte pe bosniacii şi croaţii din această entitate.

În Federaţia croato-musulmană vor fi aleşi membrii parlamentului bicameral şi cei ai adunărilor celor zece cantoane.

Republica Srpska şi Federaţia croato-musulmană dispun de o autonomie puternică şi sunt unite printr-un stat central slab, reprezentat în primul rând de preşedinţa tripartită.

Această structură, moştenire a Acordurilor de la Dayton, care au pus capăt conflictului intercomunitar, conduce însă la paralizie, aşa cum a demonstrat-o recent incapacitatea de gestiona problema migranţilor.

Potrivit analistului politic Zoran Kresic, 'majoritatea tinerilor îşi văd viitorul în afara Bosniei', sătui 'de acelaşi istorii, de mesajele războinice şi de imposibilitatea de a trăi împreună'.

În ţară, venitul mediu este de 430 de euro, iar şomajul afectează între 20% şi o treime dintre locuitori.

Într-un raport recent, ONG-ul Transparency International denunţa corupţia la 'toate nivelurile de guvernare' şi detalia fraudele de la alegerile locale din 2016.