It is illogical to say that taxes will increase also because of BNR expenses

Banca Națională a României (BNR) a virat la buget 3,074 miliarde de lei în 2024 și 9,120 miliarde de lei în ultimii cinci ani, așadar este contradictoriu și ilogic să acuzi banca centrală că realizează profit și, în același timp, să susții că în România taxele vor crește și din cauza cheltuielilor Băncii Naționale a României, a precizat BNR într-un comunicat de presă emis luni.

„În ultima vreme, pe rețelele de socializare s-a desfășurat o campanie de dezinformare, preluată de unele publicații, împotriva Băncii Naționale a României (BNR), prin difuzarea repetată a unor informații false, scoase din context sau distorsionate. Deși s-a răspuns în mai multe rânduri la toate atacurile nefondate, observăm că acestea sunt reluate din dorința de a crește notorietatea celor care le utilizează fără discernământ. (...) BNR nu este un organism public. Legarea situației financiare a BNR de bugetul național nu are nicio rațiune contabilă. Singura legătură este dată de faptul că BNR virează 80% din profitul său la bugetul național, ceea ce face ca BNR să fie unul dintre principalii contribuabili. În 2024, BNR a virat 3,074 miliarde RON la buget, iar în ultimii cinci ani (2020 - 2024) suma virata la buget s-a ridicat la 9,120 miliarde RON. Având în vedere circumstanțele, considerăm că este contradictoriu și ilogic să acuzi banca centrală că realizează profit și, în același timp, să susții că în România vor fi majorate taxele inclusiv cuvenite.” „la cheltuielile BNR”, se arată în comunicat.

Banca a adăugat că salariile la BNR, care nu sunt suportate din bugetul național, ci integral din veniturile proprii din operațiunile specifice băncilor centrale, au crescut în 2024, ultimul an de referință, cu o medie de 7%, în timp ce salariul mediu net în România a crescut cu 13,4% (și în sectorul public cu mai mult).

„Creșterea cheltuielilor de personal, care a fost de 10%, s-a datorat și faptului că BNR a avut noi funcții de îndeplinit în baza unor noi cerințe legislative, ceea ce a dus la noi angajări, dar și la promovări și la politica de recompensare a performanței aferentă creșterilor salariale. Confundarea creșterii cheltuielilor de personal cu o creștere a salariului este o altă eroare contabilă de proporții.”

În ceea ce privește cheltuielile băncii cu bunuri, servicii și alimente, BNR a precizat că acestea sunt supuse controlului Curții de Conturi și sunt efectuate conform standardelor de transparență impuse de lege, prin Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP).

„A le prezenta ca pe o descoperire a unor cheltuieli pe care BNR vrea să le ascundă este complet fals. Aceste achiziții de alimente sunt făcute pentru cantina BNR și evenimentele organizate de bancă în baza unor contracte-cadru pe mai mulți ani, iar sumele sunt, în general, recuperate ulterior prin achizițiile de alimente efectuate de angajați. Sumele anunțate public ale acestor contracte reprezintă plafoane maxime, nu cheltuieli reale.”

În ceea ce privește conducerea sa, BNR a precizat că are în prezent 50 de departamente organizaționale (31 la sediul central al băncii și 19 sucursale și puncte de vânzare). La momentul din iunie 2025, organigrama BNR includea 54 de directori și directori adjuncți la sediul central, adică de aproximativ patru ori mai puțin decât numărul de 200 de directori, propagat fals online.

„Salariile sunt făcute publice și reflectă atât piața locală a muncii, cât și impactul prezenței BNR în cadrul Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) cu funcții specifice, nivelurile salariale la BNR fiind în general sub media europeană. BNR are una dintre cele mai puțin stratificate structuri de conducere (10% față de media SEBC de 15%).”

BNR a adăugat că declarațiile de avere ale conducerii BNR au fost retrase de pe site-ul BNR la 12 iunie 2025, ca urmare a intrării în vigoare a Hotărârii Curții Constituționale 789/59/2020 care abrogă obligația de afișare și păstrare a declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese pe site-ul instituției, și nu ca reacție la informații false distribuite online.

Totodată, BNR a precizat că obiectivul fundamental al băncii este asigurarea și păstrarea stabilității prețurilor, nu țintirea inflației, care este un instrument de referință, iar obiectivul trebuie evaluat în cadrul general al economiei românești.

„Scoaterea din context a obiectivului BNR reflectă o profundă ignorare a realităților macroeconomice, care poate servi exclusiv propovăduirii unor interpretări simpliste și neprofesioniste”, a precizat BNR.