Fundaţia pentru Apărarea Cetăţenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) anunţă luni că va da în judecată Ministerul Educaţiei şi Cercetării dacă până la 17 ianuarie nu sunt adoptate normele care ţin blocate 60 de miliarde de lei pentru cercetare. Este vorba de Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2022–2027 (PNCDI IV), un document strategic care prevede investiţii de până la 60 de miliarde de lei şi care este inaplicabil la peste trei ani de la adoptare.
FACIAS amenință Ministerul Educației cu procesul pentru blocarea finanțării
”Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2022–2027 (PNCDI IV), un document strategic care prevede investiţii de până la 60 de miliarde de lei, este inaplicabil la peste trei ani de la adoptare. Cauza este lipsa normelor metodologice şi a procedurilor de punere în aplicare, fără de care programele de finanţare nu pot fi lansate. În acest context, Fundaţia pentru Apărarea Cetăţenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) a solicitat Ministerului Educaţiei şi Cercetării emiterea urgentă a actelor administrative necesare pentru deblocarea finanţării şi operaţionalizarea programelor de cercetare”, arată Fundaţia într-un comunicat oficial remis News.
Planul Național de Cercetare rămâne neaplicat după trei ani, în lipsa normelor metodologice
Potrivit FACIAS, deşi Guvernul a aprobat Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare încă din septembrie 2022, prin Hotărârea nr. 1.188, documentul a rămas o simplă promisiune pe hârtie. Legea prevedea alocări totale de până la 60 de miliarde de lei pentru 10 programe majore de dezvoltare, care trebuiau să modernizeze România până în anul 2030.
”Strategia iniţiată de fostul Minister al Cercetării îşi propunea revitalizarea domeniului cercetării şi inovării prin obiective clare, precum stimularea excelenţei, sprijinirea cercetării fundamentale şi de frontieră, atragerea şi păstrarea resurselor umane înalt calificate, inclusiv doctoranzi, post-doctoranzi şi tineri cercetători din diaspora, susţinerea parteneriatelor între institute şi companii şi creşterea participării României în programe internaţionale, în special Orizont Europa. Un alt obiectiv era întărirea legăturii dintre ştiinţă şi societate, astfel încât cercetarea să răspundă mai bine nevoilor reale ale comunităţii. Între timp, responsabilitatea implementării a fost transferată de la fostul Minister al Cercetării, Inovării şi Digitalizării la Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi la Autoritatea Naţională de Cercetare, aflată în subordinea ministerului. După acest transfer, niciunul dintre cele zece programe nu a fost operaţionalizat prin mecanisme clare de implementare”, subliniază fundaţia.
Blocajul în cercetare afectează mii de cercetători și pune România în urma standardelor europene
FACIAS atrage atenţia că în prezent, nu există linii de finanţare funcţionale şi nu există un calendar public predictibil şi nu au fost stabilite resurse bugetare pentru programele din plan. De asemenea, nu au fost emise actele administrative care să reglementeze lansarea, selecţia, monitorizarea şi evaluarea proiectelor.
”În lipsa acestor instrumente, Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare rămâne un document în vigoare, dar fără aplicare practică. Acest blocaj administrativ generează un prejudiciu major, cu efect în lanţ, asupra dezvoltării României. Impactul este direct pentru mii de cercetători, centre de cercetare, organizaţii neguvernamentale şi companii, a căror activitate este afectată sever de lipsa finanţării şi a predictibilităţii. Efectul este şi unul strategic: România pierde capacitatea de a atrage şi utiliza eficient fonduri, de a construi ecosisteme locale de inovare şi de a transforma cercetarea în soluţii competitive pentru economie şi societate”, explică fundaţia, care adaugă că, pe termen lung, neimplementarea Planului Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare adânceşte decalajele şi îndepărtează comunitatea ştiinţifică românească de standardele internaţionale de competitivitate.
Potrivit FACIAS, costul real al acestui blocaj instituţional se reflectă în indicatori publici. ”Potrivit Institutului Naţional de Statistică, cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare au reprezentat 0,46% din PIB în 2024 (8,079 miliarde lei), aproape de cinci ori mai puţin decât media Uniunii Europene, unde cheltuielile de cercetare au fost 2,24% din PIB în 2024. Conform Eurostat, la alocările publice pentru cercetare, România se află la coada clasamentului european, cu 19,1 euro pe cap de locuitor. În acelaşi timp, România este clasificată drept „Inovator emergent" în evaluările europene, ceea ce indică o capacitate redusă de a transforma cercetarea în tehnologii, produse, companii competitive şi locuri de muncă bine plătite”, afirmă fundaţia.
FACIAS solicită Ministerului Educaţiei şi Cercetării să emită, de urgenţă, actul administrativ cu caracter normativ care să stabilească norme metodologice, proceduri, instrucţiuni şi/sau ghiduri de implementare pentru Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare. În cazul în care normele nu vor fi adoptate până la data de 17 ianuarie, FACIAS va formula o acţiune în instanţă împotriva Ministerului Educaţiei şi Cercetării, solicitând obligarea acestuia la emiterea actului normativ necesar.
În acelaşi timp, FACIAS cere publicarea unui calendar realist şi complet, cu termene, instrumente de finanţare şi reguli de evaluare, pentru a opri blocajul care afectează resursele umane din cercetare, organizaţiile de cercetare şi companiile care depind de parteneriate de cercetare, dezvoltare şi inovare.
UPDATE - Replică a Agenției Naționale pentru Cercetare:
Pentru o corectă informare a publicului, Autoritatea Națională pentru Cercetare formulează următorul punct de vedere oficial:
“Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare IV 2022 - 2027 este operațional inca din anul 2023. Normele metodologice privind contractarea, finanțarea, monitorizarea și evaluarea programelor, proiectelor de cercetare-dezvoltare și inovare și a acțiunilor cuprinse în Planul național de cercetare-dezvoltare și inovare, au fost reglementare prin HG 1265/2004, act normativ in vigoare, care se aplică și pentru PNCDI IV. În cadrul PNCDI IV au fost lansate și se află în derulare multiple competiții de proiecte de cercetare derulate prin UEFISCDI, IFA sau ANC cum ar fi de exemplu:
• Programul IDEI – competiția „Proiecte de Cercetare Exploratorie” – prin care urmărim stimularea excelenței în cercetarea științifică fundamentală și de frontieră. Buget de circa 78 milioane lei. Rata de succes și bugetul competiției au fost majorate in 2025 cu circa 50%;
• Programul Parteneriate pentru Inovare – competițiile „Proiecte Experimental Demonstrative” și „Proiecte de Transfer la Operatorul Economic – prin care este stimulat parteneriatul public-privat în vederea transferului în economia reală a rezultatelor cercetării. Buget cumulat de circa 104 milioane lei. Ratele de succes și bugetul competițiilor au fost majorate in 2025 cu circa 50%;
• Programul Resurse Umane – competiția „Proiecte de Cercetare pentru Stimularea Tinerelor Echipe Independente” – prin care urmărim susținerea financiară a tinerilor de excepție. Buget de circa 52,5 milioane lei. Rata de succes și bugetul competiției au fost majorate in 2025 cu circa 50%;
• Programul Resurse Umane – competițiile „Proiecte de mobilitate”, „Proiecte de mobilitate pentru cercetători cu experiență” și „Proiecte de mobilitate pentru tineri cercetători din diaspora” – prin care urmărim atragerea în țară a cercetătorilor performanți din diaspora, dar și participarea cercetătorilor români la manifestări internaționale și efectuarea unor stagii de pregătire în străinătate de către cercetători. Buget de circa 14 milioane lei;
• Programul Resurse Umane – competiția „Burse Stefan Odobleja” prin care urmărim acordarea unor burse de cercetare doctoranzilor și postdoctoranzilor români. Buget de circa 7 milioane lei;
• Programul Știință și Societate – competiția „Acces la Literatura Științifică”, prin care comunitatea academică are acces gratuit la principalele baze de date relevante pentru cercetare și la cele mai noi descoperiri științifice. Buget de anual de circa 71 milioane lei;
• Programul Provocări – competiții de tip „Soluții” – prin care se urmărește oferirea unor soluții sub formă de bun (produs/serviciu/proces de fabricație) inovator, ca răspuns la necesitatea identificată în sectorul public;
• Programul Provocări – competiția „Centre de excelență” – prin care se operaționalizează maxim 24 poli instituționali de performanță în domenii de cercetare asociate principalelor provocări societale, precum digitalizare, industrie, energie, mediu, hrană, bioeconomie, bioresurse, sănătate, patrimoniu, securitate, urmărindu-se oferirea unui răspuns concret la principalele provocări societale. Buget de circa 1,6 miliarde lei;
• Programul Cooperare Europeană și Internațională – competiția „Proiecte de cofinanțare a proiectelor câștigate la competițiile din cadrul Digital Europe” în vederea accelerării transformării digitale a economiei. Buget de circa 25 milioane lei;
• Programul Cooperare Europeană și Internațională – competiția „Parteneriate și misiuni europene” prin care se urmărește cofinanțarea proiectelor câștigate de cercetătorii români la competițiile europene de proiecte de cercetare. Buget anual de circa 50 milioane lei;
• Programul Cooperare Europeană și Internațională – competițiile „Proiecte de colaborare cu Republica Moldova” și „Proiecte complexe bilaterale cu Republica Moldova” prin care se urmărește consolidarea colaborării între cercetătorii români și cei din Republica Moldova. Buget cumulat de circa 50 milioane lei;
• Programul Cooperare Europeană și Internațională –competiția Proiecte complexe bilaterale România – Statele Unite ale Americii prin care se urmărește dezvoltarea parteneriatului strategic România - Statele Unite ale Americii pentru cercetare – inovare, creșterea numărului de cercetători/organizații de cercetare implicate în colaborări cu instituții de cercetare din Statele Unite ale Americii, dar și finanțarea cercetării în domenii de interes strategic, prin susținerea unor proiecte unice precum ELI-NP sau Danubius;
• Programul Cercetare în Domenii de Interes Strategic - competiția DANUBIUS 2025, cu un buget total de 50 de milioane de lei, având drept scop consolidarea rolului României în infrastructura europeană de cercetare DANUBIUS-RI, dedicată studierii sistemelor fluviu-deltă-mare;
• Diverse ale linii de finanțare pentru susținerea respectiv premierea proiectelor câștigate la Horizon – Europe;
• Programul Cercetare în domenii de interes strategic- Subprogramul Tehnologii în domeniul laserilor de ultra-înaltă putere ELI-RO prin care se susține dezvoltarea activităților CDI în domenii specifice fizicii nucleare și aplicațiilor cu lasere de mare putere și fascicule gamma foarte intense în corelare cu programul științific al ELI-NP. Buget circa 70 milioane lei”
Pentru transparență și verificare suplimentară, precizăm că informațiile privind competițiile, programele și instrumentele de finanțare sunt publice și pot fi consultate pe site-urile oficiale ale instituțiilor responsabile de implementare:
– Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI): https://www.uefiscdi.gov.ro
– Autoritatea Națională pentru Cercetare (ANC): https://www.research. gov.ro
– Institutul de Fizică Atomică (IFA): https://www.ifa-mg.ro
Comentează