În timp ce Donald Trump amenință că ar putea folosi armata americană pentru a prelua controlul asupra Groenlandei, oficiali și diplomați europeni analizează discret scenarii considerate până recent de neconceput.
Luptă între Europa și SUA
Deși o confruntare militară directă între SUA și state europene este văzută drept extrem de improbabilă, discuțiile se concentrează pe forme alternative de presiune politică, militară și economică.
Potrivit mai multor oficiali citați de POLITICO, în capitalele europene se discută, în spatele ușilor închise, despre folosirea influenței pe care Europa o are asupra Statelor Unite, precum accesul la baze militare-cheie, cooperarea în domeniul informațiilor, sprijinul logistic pentru operațiuni globale și relațiile comerciale, inclusiv achizițiile masive de armament american.
SUA depinde de Europa
SUA depind de o rețea extinsă de baze militare în Europa pentru a-și proiecta puterea în Africa și Orientul Mijlociu. În 2024, Washingtonul avea 31 de baze permanente și alte 19 situri militare pe continent, cu aproximativ 67.500 de militari activi, majoritatea în Germania, Italia și Regatul Unit. Baze precum Ramstein (Germania), Lakenheath și Mildenhall (Marea Britanie) sau Aviano (Italia) sunt considerate esențiale pentru operațiunile americane.
În acest context, unii diplomați europeni se întreabă de ce SUA ar trebui să continue să beneficieze de acest sprijin dacă ar încerca să preia teritoriu suveran de la un stat NATO, Danemarca. Printre opțiunile discutate se numără tactici de tergiversare diplomatică, lobby politic la Washington, consolidarea prezenței militare europene în Groenlanda sau chiar limitarea accesului american la anumite facilități militare.
Cei mai curajoși oficiali europeni
Totuși, majoritatea liderilor europeni sunt reticenți să exprime public astfel de amenințări, de teama unei escaladări rapide care ar putea duce la o ruptură gravă a relației transatlantice. Sprijinul SUA este considerat crucial, mai ales pentru securitatea Ucrainei și pentru descurajarea Rusiei.
Cel mai ferm semnal politic a venit de la președintele francez Emmanuel Macron, care a avertizat că orice atingere adusă suveranității unui stat european ar putea avea „efecte de domino fără precedent” și a promis solidaritate deplină cu Danemarca. Diplomați francezi subliniază însă că subiectul este extrem de sensibil, iar fiecare declarație este atent cântărită.
În paralel, miniștrii de externe ai Danemarcei și Groenlandei poartă discuții cu administrația Trump la Washington, în încercarea de a găsi un compromis. Ministrul danez de externe, Lars Løkke Rasmussen, a recunoscut însă existența unui „dezacord fundamental”, afirmând că Trump „are dorința de a cuceri Groenlanda”.
Deși unii oficiali susțin că alianța transatlantică devine tot mai dificilă sub Trump și că Europa trebuie să se pregătească pentru un viitor diferit, alții avertizează că folosirea bazelor militare sau a cooperării de securitate ca instrument de presiune ar provoca pierderi de ambele părți.
Comentează