O decizie istorică în medicina globală
În acest an, International Diabetes Federation (IDF) a recunoscut oficial a cincea formă de diabet, după decenii de dispute științifice. Federația solicită acum și altor autorități sanitare internaționale, precum World Health Organization(OMS), să facă același pas.
Un diabet rar discutat, dar extrem de răspândit
Diabetul de tip 5 este foarte puțin cercetat și aproape necunoscut publicului larg, deși se estimează că afectează până la 25 de milioane de oameni la nivel mondial, în special în țările cu venituri mici și medii, unde accesul la servicii medicale este limitat.
Boala a fost descrisă pentru prima dată în 1955, în Jamaica, apoi a fost practic uitată timp de mulți ani. Chiar și după ce a fost recunoscută de OMS în anii ’80, diagnosticul a generat controverse majore.
70 de ani de dispute: există sau nu diabetul de tip 5?
Timp de aproape șapte decenii, comunitatea științifică a dezbătut dacă diabetul de tip 5 există cu adevărat. În 1999, OMS a retras această clasificare, invocând lipsa dovezilor suficiente.
Până astăzi, nu există un consens clar privind diagnosticarea și tratamentul acestei forme de diabet.
Spre deosebire de diabetul de tip 1, tip 2, tip 3c sau diabetul gestațional, diabetul de tip 5 nu este asociat cu obezitatea, stilul de viață, sarcina sau sistemul imunitar, ci pare să fie legat direct de malnutriție, conform Sciencealert.
O boală confundată frecvent și tratată greșit
Cunoscut anterior sub denumirea de diabet zaharat asociat malnutriției (MRDM), acest tip de diabet este adesea diagnosticat greșit ca fiind o altă formă.
Problema majoră este că rezistența la insulină nu pare a fi cauza principală, ceea ce înseamnă că tratamentele standard pot fi ineficiente sau chiar periculoase. În unele cazuri, administrarea necorespunzătoare a insulinei poate face mai mult rău decât bine.
De ce este vital să știm exact ce tip de diabet are un pacient
„Înțelegerea tipului specific de diabet este esențială pentru a oferi tratamentul corect”, a explicat în luna mai Craig Beall, cercetător în diabet la University of Exeter.
Vocea care a cerut recunoașterea globală
De ani de zile, Meredith Hawkins, endocrinolog la Albert Einstein College of Medicine – Global Diabetes Institute, militează pentru recunoașterea globală a diabetului de tip 5, care afectează în special persoane din Asia și Africa confruntate cu insecuritate alimentară severă.
„Diabetul asociat malnutriției este mai frecvent decât tuberculoza și aproape la fel de răspândit ca HIV/SIDA, dar lipsa unei denumiri oficiale a blocat diagnosticarea și dezvoltarea unor tratamente eficiente”, a declarat Hawkins.
„Sper că această recunoaștere oficială va duce, în sfârșit, la progrese reale împotriva unei boli neglijate, adesea fatale.”
Ce spun studiile recente
Cercetări recente pe animale și oameni arată că deficiențele nutriționale cronice pot afecta pancreasul pe termen lung, reducând capacitatea acestuia de a secreta insulină și de a regla glicemia.
Un studiu publicat de Hawkins în 2022 a fost primul care a demonstrat un profil metabolic distinct pentru acest tip de diabet.
Într-un studiu pilot realizat în sudul Indiei, cercetătorii au descoperit că persoanele cu MRDM:
sunt deficitare în insulină, similar cu pacienții cu diabet de tip 1,
dar rămân sensibile la insulină, spre deosebire de cei cu diabet de tip 2, care dezvoltă rezistență.
O boală cu mecanism unic
„Diabetul de tip 5 se distinge printr-o patogeneză unică, care implică dezvoltarea compromisă a pancreasului, cauzată de perioade îndelungate de subnutriție”, a scris Rahul Garg, medic la F.H. Medical College and Hospital, într-o analiză recentă.
Recunoaștere tardivă, dar esențială
IDF a înființat în acest an un grup de lucru pentru diabetul de tip 5, condus de Meredith Hawkins, care își propune:
stabilirea criteriilor oficiale de diagnostic,
elaborarea ghidurilor de tratament,
crearea unui registru global de cercetare,
instruirea personalului medical.
Riscuri majore ale tratamentului greșit
Pacienții cu diabet de tip 5 pot avea nevoie doar de doze minime de insulină sau de metode alternative de stimulare a secreției de insulină.
„Un tratament neadecvat cu insulină poate provoca hipoglicemie, un risc major în zonele cu insecuritate alimentară, unde monitorizarea glicemiei este adesea inaccesibilă”, avertizează cercetătorii.
O problemă globală, nu doar regională
Deși asociat frecvent cu Asia și Africa, fenomenul subnutriției este în creștere și în America Latină și Caraibe, pe fondul instabilității economice, politice și de mediu.
„Nu există soluții rapide. Lupta împotriva acestei boli va necesita cercetare amplă și eforturi susținute de advocacy”, spune Hawkins.
Un avertisment dur
„După ce vezi tineri murind din cauza tratamentelor greșite aplicate unei forme de diabet ignorate, nu mai există cale de întoarcere”, a concluzionat endocrinologul.
Comentează