Conviețuirea dintre minoritatea slovacă și majoritatea română este un exemplu pentru orice stat, consideră ambasadorul slovac la București

Poporul slovac nu poate uita niciodată jertfa ostaşilor români pentru eliberarea unei treimi din teritoriul Slovaciei, a declarat, joi, la Oradea, ambasadorul Karol Mistrík, subliniind că buna convieţuire dintre minoritatea slovacă şi majoritate poate să fie "un exemplu pentru orice stat", informează Agerpres.

"Naţiunile noastre sunt legate de tradiţii îndelungate şi foarte bune. Avem o istorie îndelungată comună şi suntem foarte apropiaţi. Slovacia nu poate uita că aproape o treime din teritoriul ei a fost eliberat de trupele româneşti. 240000 de soldaţi români au luptat pe teritoriul Slovaciei şi 10000 din aceştia au murit pe meleagurile Slovaciei. În Zvolen se află cel mai mare cimitir al eroilor, al soldaţilor şi cred că este cel mai mare chiar şi din România. Mulţumim şi nu vom uita acest lucru niciodată. În anul 1968, când armatele Tratatului de la Varşovia au intrat în Cehoslovacia, România a pronunţat un hotărât Nu! şi nu a participat la această acţiune. În 1992, chiar înainte de a fi definitivată noua Constituţie a Slovaciei, România a fost primul stat care a recunoscut statul slovac", a spus ambasadorul Karol Mistrík, la recepţia organizată în Cetatea Oradea cu prilejul Zilei Naţionale a Slovaciei.

Minoritatea slovacă din România reprezintă o altă legătură cu statul slovac, a subliniat ambasadorul.

"Minoritatea noastră poate folosi din plin avantajele acestui statut, să se dezvolte cultural şi să-şi păstreze identitatea. Convieţuirea dintre minoritatea slovacă şi cea majoritară poate să fie un exemplu pentru orice stat", a declarat ambasadorul slovac.

Acesta a precizat că vizita premierului slovac Peter Pellegrini în România a avut "un mare succes şi a pus noi baze de dezvoltare pe viitor".

Diplomatul a aminitit că, în cadrul întâlnirii cu prefectul Ioan Mihaiu şi preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Pasztor Sandor, "s-au găsit noi modalităţi de colaborare pentru care un mandat ar fi prea puţin pentru a le duce la îndeplinire".

"Eu cred în normalitate. Noi am inventariat deja, de doi ani, cu ajutorul reprezentanţilor slovaci, acele probleme care, ştiindu-le eu foarte bine, sunt esenţiale pentru o minoritate: cultura, şcoala, cât se poate infrastructura şi administraţia locală. Noi am construim un sistem prin care finanţarea pentru acele necesităţi esenţiale ale comunităţii slovace, în funcţie de buget, am ridicat-o peste ciorba politică, să zic aşa, ca să ducă mai departe şi să supravieţuiască identitar. Cred că multiculturalitatea şi faptul de a fi mai toleranţi aduce un plus acestui judeţ şi acestei ţări. Trebuie să fim un model şi pentru alţii", a spus, la rândul său, preşedintele CJ Bihor.