Curtea de Apel București a respins joi, 15 ianuarie 2026, cererea de suspendare a executării Deciziei nr. 574/2025 prin care premierul Ilie Bolojan a constituit, la Palatul Victoria, Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției.
Hotărârea este pronunțată în dosarul deschis de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept (CASD), organizație condusă de avocata Elena Radu, care a cerut instanței oprirea temporară a efectelor actului administrativ până la soluționarea litigiului pe fond.
Instanța a respins mai întâi o serie de excepții invocate în cauză și a stabilit că Elena Radu are calitate de reprezentant pentru reclamanta CASD, iar organizația are calitate procesuală activă și interes în formularea cererii, ceea ce înseamnă că demersul nu a fost blocat pe motive procedurale legate de „cine poate” și „de ce poate” să atace actul.
În același timp, Curtea de Apel București a admis excepția lipsei calității procesuale pasive pentru Guvernul României și Secretariatul General al Guvernului, apreciind că aceștia nu sunt pârâți potriviți în litigiul privind suspendarea unei decizii emise de prim-ministru. Prin urmare, cererea formulată împotriva Guvernului și SGG a fost respinsă ca introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă, iar analiza pe suspendare a rămas, practic, raportată la pârâtul Prim-ministrul României.
Suspendarea, respinsă. Recurs în cinci zile
Pe fondul cererii de suspendare, instanța a respins solicitarea CASD ca neîntemeiată, ceea ce înseamnă că Decizia nr. 574/2025 își continuă efectele, iar comitetul își poate desfășura activitatea în baza actului atacat. Soluția nu echivalează, în sine, cu o validare definitivă a legalității deciziei, însă refuză oprirea provizorie a aplicării ei în această etapă.
Hotărârea este supusă recursului, termenul fiind de cinci zile de la comunicare, iar un evental recurs va fi judecat de ÎCCJ.
Curtea a admis cererile de intervenție accesorie formulate în interesul pârâtului, între intervenienți fiind Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Voci pentru Democrație și Justiție (VeDem Just), Cancelaria Prim-Ministrului, Asociația Declic și Asociația Funky Citizens, iar o cerere de intervenție accesorie formulată de fosta judecătoare Daniela Panioglu a fost anulată. Intervenția accesorie presupune susținerea poziției uneia dintre părți, fără a transforma intervenientul într-o parte principală a litigiului.
Ce este comitetul și cum a fost constituit
Comitetul a fost înființat prin Decizia prim-ministrului nr. 574 din 19 decembrie 2025, publicată în Monitorul Oficial, act care îl definește ca organism fără personalitate juridică, cu caracter consultativ, condus de un reprezentant al Cancelariei Prim-Ministrului. Membrii permanenți sunt desemnați din Cancelaria prim-ministrului și Ministerul Justiției, iar la lucrări pot participa, pe baza invitației premierului, reprezentanți ai altor autorități, ai societății civile și ai organizațiilor internaționale.
Potrivit deciziei, comitetul are atribuții legate de analiza efectelor punerii în aplicare a legislației din domeniul justiției adoptate în 2022, respectiv legile privind statutul judecătorilor și procurorilor, organizarea judiciară și Consiliul Superior al Magistraturii, dar și de organizarea de întâlniri, solicitarea de puncte de vedere și formularea de propuneri pentru imparțialitate, independență și eficiență, în acord cu standardele privind statul de drept. În cadrul comitetului pot fi constituite grupuri tematice de lucru la nivel tehnic.
Prima întrunire a avut loc la 23 decembrie 2025, când premierul a invocat nevoia unui dialog instituțional și a indicat teme frecvent invocate în dezbaterea publică, precum procedurile de desemnare a conducerilor, promovarea, delegarea/detașarea, schimbarea compunerii completurilor și competența de investigare a faptelor de corupție în interiorul sistemului judiciar, fiind menționată și ideea demarării unui audit independent privind repartizarea dosarelor.
Contextul contestării și un al doilea dosar pe rol
Constituirea comitetului a generat rapid dispute publice, inclusiv pe fondul discuțiilor despre efectele „legilor justiției” din 2022 și despre modul în care ar trebui calibrate eventualele modificări, precum și în contextul investigațiilor de presă care au alimentat presiunea pentru revizuiri legislative. În ianuarie, la Palatul Victoria au continuat reuniunile cu participanți din zona Guvernului, ai Administrației Prezidențiale și ai unor organizații civice și profesionale, însă au existat și critici legate de transparența discuțiilor și de rolul real al întâlnirilor, în special din partea CSM.
Pe linie judiciară, dosarul CASD este doar unul dintre litigii. Pe rolul Curții de Apel București mai există o acțiune similară, deschisă de avocata Silvia Uscov, vizând suspendarea deciziei de înființare a aceluiași comitet, în care instanța a rămas în pronunțare pentru data de 19 ianuarie 2026.
Comentează