Ministerul Apărării Naţionale, împreună cu autorităţile locale, organizează sâmbătă ceremonii militare şi religioase dedicate împlinirii a 167 de ani de la înfăptuirea Unirii Principatelor Române, potrivit Agerpres.
În Bucureşti, la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza, amplasată în Dealul Patriarhiei, va avea loc, de la ora 10:00, o ceremonie militară de depuneri de coroane şi jerbe de flori.
La Focşani, vor fi organizate în Piaţa Unirii, de la ora 11:00, o ceremonie militară şi religioasă şi un moment artistic dedicat momentului.
La Iaşi, ceremonia militară şi religioasă se va desfăşura la Monumentul lui Alexandru Ioan Cuza din Piaţa Unirii, începând cu ora 15:00.
În fiecare an, la data de 24 ianuarie, românii sărbătoresc Unirea Principatelor Române din 1859, cunoscută drept "Mica Unire". Realizată sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, unirea a reprezentat expresia voinţei politice comune a liderilor din Moldova şi Ţara Românească, fiind primul pas în crearea statului român modern.
24 ianuarie 1859 - ziua alegerii lui Alexandru Ioan Cuza la Bucureşti ca domnitor al Ţării Româneşti, după ce la 5 ianuarie fusese ales la Iaşi domnitor al Moldovei - este momentul când s-au împlinit aspiraţiile naţionale ale revoluţionarilor de la 1848, care înscriseseră în programele lor idealul unirii Principatelor drept "cheia de boltă fără de care s-ar prăbuşi întreg idealul naţional".
Actul istoric al Unirii de la 24 ianuarie 1859, despre care Mihail Kogălniceanu spunea că este 'actul întregii naţiuni române', a rămas un moment decisiv în istoria românilor, pentru că recunoaşterea internaţională a Unirii şi măsurile adoptate în anii care au urmat au dus la obţinerea şi recunoaşterea independenţei României în anii 1877 - 1878 şi la îndeplinirea idealului naţional de unire a tuturor românilor în 1918. În egală măsură, momentul 24 ianuarie 1859 a fost primul pas făcut de naţiunea română pe drumul modernităţii şi al integrării europene.
Comentează