Dacă manevra gigantului maghiar de petrol şi rafinare Mol de a prelua controlul asupra concurentului sârb NIS de la Gazpom reuşeşte, imperiul corporate al Ungariei se va întinde din Balcanii de Vest şi până în Rusia. Companiile maghiare par să aibă o preferinţă pentru sectoarele strategice ale statelor din regiune, scrie zf.ro.
NIS are singura rafinărie de petrol a Serbiei, iar dacă acesta ajunge la Mol, compania maghiară va avea practic monopol pe piaţa carburanţilor din cea mai mare economie din Balcanii de Vest. Mol deţine şi singura rafinărie din Slovacia, prin Slovnaft. De asemenea, singura rafinărie din Croaţia, cea de la Rijeka, este prin compania croată INA parte din grupul Mol. Compania maghiară este însă prezentă, prin benzinării, printre altele în România, Polonia şi Cehia.
Energia este cu siguranţă un sector strategic pentru orice ţară, iar a fi singurul producător de carburanţi înseamnă influenţă economică şi politică uriaşă. În Serbia, Mol de fapt ar salva NIS, companie paralizată de sancţiunile americane impuse din cauza proprietarului, colosul rus Gazprom. Mol ar salva de la criză şi economia sârbă.
Un alt colos maghiar are o anvergură internaţională şi mai mare, dar nu este atât de influentă. Banca OTP are subsidiare în Albania, Croaţia, Muntenegru, Serbia, Slovenia, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina, Rusia şi mai nou Uzbekistan, unde a intrat în 2023 prin achiziţia unei bănci locale care ocupă poziţia a cincea în funcţie de active pe piaţa de acolo.
În Rusia, banca ar avea două milioane de clienţi activi, după o prezenţă de 30 de ani, se arată pe site-ul rusesc al companiei. OTP ar fi printre primele 50 de bănci de pe piaţa rusă. OTP a fost prezentă şi în România până în urmă cu doi ani, când activele sale româneşti au fost cumpărate de Banca Transilvania.
Vârful de lance al expansiunii imperiului corporate al Ungariei
Vârful de lance al expansiunii imperiului corporate al Ungariei este 4iG, cândva o firmă privată obscură de IT care între timp a ajuns cu ajutorul guvernului o figură dominantă în sectorul de apărare maghiar, în cel aerospaţial şi al sateliţilor şi, în regiune, pe piaţa telecom. Baza telecom a 4iG este Ungaria, unde a cumpărat în 2022 operaţiunile Vodafone, unul dintre cei mai mari jucători din Europa. Anul trecut a intrat pe piaţa din Macedonia de Nord, unde este al treilea operator. Mai agresivă a fost ofensiva din Albania, unde îşi împarte piaţa, bătându-se de la egal la egal, cu veteranul Vadofone. 4iG are operaţiuni telecom şi în Muntenegru. Şefii companiei nu s-au sfiit niciodată să spună că dacă apar oportunităţi de extindere în străinătate, vor profita.
Personajul principal al momentului este Mol, cu încercarea de a prelua controlul asupra NIS. Manevra ţine atât de afaceri, cât şi de geopolitică, iar ca să reuşească are nevoie de aprobare din partea preşedintelui SUA Donald Trump. Mol are de partea sa guvernul maghiar, al cărui premier Viktor Orban este în relaţii bune cu cel mai puternic politician al lumii. De altfel, Orban a obţinut de la acesta concesii şi înţelegere în ceea ce priveşte importurile Ungariei de gaze şi petrol din Rusia. Cu Gazprom, monopolul exporturilor de
gaze ruseşti, în acţionariat, compania sârbă NIS n-a reuşit să rămână în graţiile administraţiei de la Washington. Potrivit presei sârbe, Mol şi Gazprom au semnat un acord-cadru angajant prin care grupul ungar va prelua controlul singurei rafinării de petrol din Serbia.
Statle Unite ar putea să ridice sancţiunile
Acest lucru ar încuraja SUA să ridice sancţiunile prin care ţine paralizată compania NIS (Naftna Industrija Srbije). Mol va cumpăra participaţia de 56,17% pe care Gazprom o deţi-ne la NIS. Tranzacţia mai are nevoie şi de aprobare din partea guvernului sârb. Cu şeful acestui guvern, cu preşedintele Serbiei Aleksandar Vucic, Orban este, de asemenea, în relaţii bune. Tranzacţia ar putea fi finalizată până la sfârşitul lunii martie, scrie Bloomberg, care citează chiar Mol. Compania nu a dezvăluit preţul de achiziţie când informaţiile erau fierbinţi. Analiştii de la Erste au estimat valoarea participaţiei de 56,15% a Gazprom la 1,4 miliarde euro, dar cred că acordul s-a încheiat probabil la un preţ mai mare, cerut de ruşi.
Mol discută şi cu ADNOC (Abu Dhabi National Oil Company), compania naţională de petrol şi gaze a Emiratelor Arabe Unite, despre posibilitatea intrării acesteia ca acţionar minoritar la NIS. EAU nu sunt străine de afacerile cu Serbia, companii din Emirate investind în imobiliare şi agricultură. Statul sârb va rămâne în acţionariatul NIS, intenţionând să-şi majoreze modest participaţia de aproape 30% pe care o are în prezent pentru a „proteja interesele cetăţenilor“ sârbi, după cum a explicat un ministru.
Vucic a avut câteva tentative, dar timide, de a forţa Gazprom să iasă din acţionariatul NIS sau să-şi reducă participaţia. Chiar şi după ce apele din jurul NIS se liniştesc, Serbia va rămâne la mâna Rusiei deoarece încă importă gaze naturale de la ea, aşa cum face şi Ungaria. Serbia se va găsi în poziţia de a fi dependentă în sectoarele strategice atât de Rusia, cât şi de vecinul Ungaria. Mol s-a angajat să nu închidă rafinăria de la Pancevo şi să menţină producţia, a asigurat guvernul sârb.
Acest lucru va permite NIS să rămână liderul pieţei locale de carburanţi. Închisă în decem-brie, rafinăria de la Pancevo şi-a reluat operaţiunile şi este aşteptată să reînceapă livrarea de carburanţi pe 27 ianuarie, mulţumită reînceperii importurilor de petrol prin oleoductul Adria al Croaţiei şi producţiei interne.
Circa 70-80% din petrolul procesat de rafinărie este din import. Unitatea este vitală şi pentru sectorul petrochimic al Serbiei. Presa maghiară descrie incursiunea Mol în Serbia ca o expansiune istorică. NIS are benzinării în Serbia, România şi Bosnia, operaţiuni de producţie de petrol şi gaze în Serbia şi licenţe de explorare pentru România şi Bosnia. La ajungerea la un acord între Mol şi Gazprom a participat activ ministrul maghiar de externe Péter Szijjártó. Acordul nu este o surpriză, pregătirea acestuia fiind anunţată în urmă cu o săptămână de Szijjártó.
Comentează