Alianța transatlantică se rupe sub ochii noștri. Statele Unite, sub conducerea lui Donald Trump, atacă direct ordinea europeană: sancționează oficiali ai UE, contestă legislația digitală a Bruxelles-ului și redeschid dosarul exploziv al anexării Groenlandei, într-o confruntare care depășește cu mult un simplu diferend diplomatic.
Trump insistă asupra intenției sale de a anexa Groenlanda și sancționează un fost comisar european pentru legea care obligă giganții tehnologici să combată discursul instigator la ură, potrivit La Razon, titrează Rador Radio România.
Ruptură istorică UE–SUA: Washingtonul contestă suveranitatea Europei
Relația dintre Uniunea Europeană (UE) și Statele Unite a intrat în 2025 într-o fază de fricțiuni care depășește cu mult simplele dezacorduri diplomatice. Ceea ce a fost odată o alianță solidă a devenit o dispută privind suveranitatea, unde autonomia strategică a UE și interesele naționale ale Washingtonului se ciocnesc pe fronturi diverse precum integritatea teritorială și guvernanța sferei digitale. Această criză s-a reflectat în special în reformularea Strategiei de Securitate Națională a SUA anunțată în septembrie de Casa Albă.
Evenimentele din ultima săptămână au confirmat gravitatea rupturii. În sfera geostrategică, numirea de către Casa Albă a unui trimis special în Groenlanda - cu obiectivul explicit de a avansa către o posibilă anexare a insulei - reprezintă o mișcare pe care Bruxelles-ul o interpretează ca pe o provocare directă la adresa stabilității și frontierelor Uniunii Europene. La această tensiune teritorială se adaugă și conflictul digital, în urma deciziei Washingtonului de a interzice intrarea în Statele Unite a fostului comisar european Thierry Breton și a altor experți legați de Legea serviciilor digitale (DSA) și implicați în combaterea discursului instigator la ură de pe rețelele de socializare. Măsura face parte dintr-un pachet de sancțiuni care vizează ceea ce Casa Albă descrie drept "cenzură digitală".
Trump provoacă UE: sancțiuni, presiuni și amenințări teritoriale
De la implementarea sa, Administrația Trump a făcut din DSA principalul său câmp de luptă, considerând-o o încercare de a restricționa activitățile marilor companii americane de tehnologie. Secretarul de stat american, Marco Rubio, i-a numit pe europenii sancționați "activiști radicali", afirmând că aceștia au lucrat pentru a "constrânge platformele americane să cenzureze și să suprime punctele de vedere americane".
Această ofensivă vine după ce Bruxelles-ul a impus amenzi de milioane de euro unor giganți precum Apple și Meta pentru încălcarea regulilor de concurență. Însă conflictul a escaladat când Bruxelles-ul a aplicat prima amendă majoră în temeiul Legii privind serviciile digitale (DSA), penalizând rețeaua socială X cu 120 de milioane de euro pentru încălcarea reglementărilor de moderare a conținutului. Un lucru pe care Bruxelles-ul l-a considerat o măsură necesară pentru a corecta utilizarea "desenelor înșelătoare" și pentru a proteja transparența electorală a fost interpretat de Washington ca un atac direct asupra intereselor sale tehnologice și o încălcare a libertății de exprimare.
Breton a răspuns la sancțiune cu o declarație în care punea sub semnul întrebării dacă "vânătoarea de vrăjitoare" anticomunistă din epoca McCarthy este reînviată. Fostul comisar a subliniat că DSA a fost aprobat democratic de Parlamentul European și susținut în unanimitate de toate cele 27 de state membre. Legislația, în vigoare din 2023, își propune să reglementeze funcționarea rețelelor de socializare și a motoarelor de căutare pentru a combate conținutul ilegal și a asigura o piață unică transparentă.
UE își apără dreptul de a legifera economia digitală
Reacția Bruxelles-ului a fost vehementă. Stéphane Séjourné, vicepreședintele Comisiei Europene, l-a apărat pe Breton, afirmând că presiunea externă nu va reduce la tăcere "suveranitatea popoarelor europene". Comisia a emis o declarație prin care condamnă măsurile luate de Washington, cerând explicații și reafirmându-şi autoritatea de a legifera cu privire la economia digitală. "Dacă este necesar, vom răspunde rapid și decisiv pentru a ne apăra autonomia de reglementare", a avertizat instituția.
Acest incident are loc la doar câteva săptămâni după ce SUA și-a publicat Strategia de Securitate Națională, un document care face referire la "declinul economic al Europei" și în care acuză Bruxelles-ul că subminează libertatea politică și autonomia prin utilizarea "cenzurii libertății de exprimare" și reprimarea oponenților politici. Documentul prezintă o imagine apocaliptică pentru continent, afirmând că acesta va fi "de nerecunoscut peste 20 de ani".
António Costa, președintele Consiliului European, a cerut Washingtonului să respecte suveranitatea și independența democratică a UE. "Nu va exista libertate de exprimare dacă libertatea de informare a cetățenilor este sacrificată pentru apărarea oligarhilor tehnologici americani", a afirmat el.
Danemarca și UE, puse în fața unui test de integritate teritorială
Pe lângă conflictul digital, revendicările teritoriale ale Statelor Unite asupra Groenlandei au declanșat semnale de alarmă la Bruxelles. Președintele american Donald Trump l-a numit luni pe guvernatorul Louisianei, Jeff Landry, trimis special pentru insula arctică, cu mandatul explicit de a aduce teritoriul sub controlul SUA, invocând motive de "securitate națională". Landry a confirmat că va călători la Nuuk pentru a-i convinge pe locuitorii de acolo că "nu există un steag mai bun pentru libertate și oportunități decât steagul american". "Aștept cu nerăbdare să împărtășesc acest mesaj cu poporul din Groenlanda", a declarat el într-o postare pe reţeaua de socializare X.
Valoarea acestei insule pentru Washington este pur strategică, datorită poziției sale cheie între America de Nord și continentul european. În cadrul NATO, acest teritoriu danez este crucial pentru controlul Arcticii. Trump a evocat deja ideea "cumpărării" Groenlandei în timpul primului său mandat, dar politicienii danezi și groenlandezi au precizat clar că insula nu este de vânzare. În ianuarie, președintele SUA a sugerat chiar posibilitatea unei intervenții militare pentru a obţine teritoriul.
În acest context de încălcare a normelor, numirea unui trimis special în Groenlanda – o poziție fără precedent – reprezintă o provocare directă la adresa integrității teritoriale a Danemarcei și a principiilor NATO. Această mișcare a Administrației Trump a provocat tensiuni diplomatice pe care Bruxelles-ul și Copenhaga le interpretează ca pe o amenințare de anexare.
Ministrul danez de Externe, Lars Løkke Rasmussen, a anunțat că îl va convoca pe ambasadorul SUA în Danemarca, Ken Howery, în următoarele zile pentru a cere explicații. Între timp, prim-ministrul groenlandez Jens-Frederik Nielsen a declarat într-un comunicat că "alte țări nu pot fi anexate". "Țara noastră a fost redusă la o simplă chestiune de securitate și putere", a deplâns Nielsen. "Viitorul Groenlandei este determinat de poporul groenlandez. Nu suntem danezi. Nu suntem americani și nu vrem să devenim așa. Suntem Inuiaat Kalaallit, suntem poporul groenlandez. Pământul nostru este al nostru și nimeni altcineva nu-l va controla sau deține", a declarat el.
Sfârșitul alianței „de neclintit” dintre Europa și America
De la Bruxelles, liderii europeni și-au reiterat sprijinul deplin pentru independența insulei. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și prim-ministrul Costa au subliniat într-o declarație comună că "integritatea teritorială și suveranitatea sunt principii fundamentale ale dreptului internațional".
Combinația dintre ofensiva împotriva cadrului de reglementare european și ambițiile anexioniste privind Groenlanda marchează sfârșitul unei ere de alianțe indestructibile. Într-o relație transatlantică aflată la un nivel minim, UE este obligată să caute noi parteneri strategici și să-și reafirme independența într-un scenariu nefamiliar, în care cooperarea tradițională cu cel mai apropiat aliat al său se estompează pe zi ce trece.
Comentează