Nemulțumire în rândul primarilor după ce ministra Mediului, Diana Buzoianu, a cerut UAT-urilor din toată țara să identifice zone unde pot fi create „buzunare de biodiversitate”, cu indicația expresă ca noile perimetre să nu intersecteze intravilanul și curțile oamenilor. Edilii spun că, dincolo de formularea liniștitoare, pe teren se împing granițe ale ariilor protejate fără consultare reală și fără criterii publice verificabile.
Un document transmis recent către primării — care poartă și marcajul componentei PNRR — a reaprins suspiciunile privind o extindere accelerată a zonelor cu restricții, cu impact direct asupra proprietății publice și private. Mai multe UAT-uri au înregistrat memorii către Ministerul Mediului și Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, cerând audiențe, transparență și suspendarea oricărui demers normativ până la clarificarea criteriilor și a hărților folosite.
„Fără criterii, fără consultare”
Într-un memoriu-tip circulat între primării și adresat oficial Ministerului, edilii reclamă că proiectul de reconfigurare a ariilor protejate n-ar fi sprijinit pe un act administrativ care să consacre criteriile obiective de selecție. Ei invocă inclusiv ghidul Comisiei Europene pentru desemnarea ariilor protejate și principiile participării efective a părților interesate, inclusiv ale proprietarilor de terenuri, în acord cu Convenția de la Aarhus. Documentul amintește o adresă trimisă UAT-urilor pe 27 august 2025 și notează că, deși anul trecut au existat întâlniri de lucru, materialele promise nu au mai fost comunicate.
„În lipsa prezentării criteriilor, dreptul nostru de a formula observații sau propuneri este anihilat total”, se arată în același memoriu, care califică demersul drept discriminatoriu atâta timp cât nu sunt puse la dispoziție datele de fundamentare și comparațiile naționale. Edilii mai cer suspendarea oricărei inițiative de adoptare de acte cu incidență asupra terenurilor până la clarificarea „sub toate aspectele” a situației, inclusiv comunicarea documentelor care au stat la baza reconfigurării zonelor de restricții.
Caz-școală: Parva, „străini pe propria proprietate”
În județul Bistrița-Năsăud, primarul din Parva susține că „întreaga pădure a localității, de la Școală în sus pe apa Rebrei”, urmează să fie inclusă în arie protejată, fără acordul proprietarilor și fără o consultare reală. „Acest demers a fost făcut tacit, fără consultarea cetățenilor sau a autorităților locale… vă rugăm să reconsiderați această decizie și să nu distrugeți, fără motive reale și fără transparență, comunitățile care au trăit și au gospodărit aceste pământuri de generații”, transmite edilul, avertizând că „dacă nu se va mobiliza întreaga zonă vom ajunge străini pe propria noastră proprietate”.
Mesajul e în aceeași notă cu doleanțele din memoriu: reguli clare și previzibile, hărți și tabele verificabile, criterii agreate public și respectarea dreptului de proprietate. Primarii spun că nu contestă obiectivul european privind biodiversitatea 2030, dar refuză ca greutatea implementării să fie pusă unilateral pe umerii comunităților locale, fără compensații adecvate și fără o minimă justificare tehnico-juridică.
PSD ia foc, ministerul e chemat la masă
Surse din PSD descriu reacții „încinse” în teritoriu, cu presiune pe liderii partidului pentru a cere Ministerului Mediului recalibrarea procedurii: cartografiere publică, termene rezonabile, consultări reale și garanții că noile zone nu mușcă din intravilan, din curțile oamenilor sau din pădurile pe care localnicii le gospodăresc de generații. „Nu putem transforma PNRR într-un pretext pentru expropriere administrativă mascată”, spune, pe scurt, spiritul mesajelor care circulă între primării și sediile județene.
Deocamdată, edilii pregătesc adrese oficiale și strâng semnături pentru audiențe la ministră, în timp ce în plan local se discută linii roșii: niciun perimetru nou fără inventarare la scară de parcelă, fără acord informat și fără mecanisme de compensare pentru restricțiile impuse. În paralel, comunitățile cer ca „buzunarele de biodiversitate” să fie orientate prioritar spre terenuri publice neproductive sau suprafețe deja degradate, nu spre gospodăriile și pădurile comunitare.
Comentează