Procurorul Viorel Cerbu, propus de ministrul Justiției pentru conducerea Direcția Națională Anticorupție (DNA), a declarat luni că instabilitatea cadrului normativ și imprevizibilitatea deciziilor judiciare reprezintă una dintre cele mai mari probleme ale sistemului de justiție. Secţia pentru procurori a CSM a avizat luni, cu unanimitate, numirea lui Viorel Cerbu la conducerea DNA.
Declarațiile au fost făcute în cadrul interviului susținut în fața Secției de procurori a Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), în cadrul procedurii de selecție pentru funcția de procuror-șef al DNA.
Cerbu: „Cea mai mare problemă este lipsa de predictibilitate a cadrului judiciar”
Viorel Cerbu a fost întrebat cum vede cadrul legislativ actual, în special legislația penală și procesual penală, și ce instituții ar trebui corectate sau reconfigurate.
”Preliminar problema cea mai aspră cu care ne confruntăm nu este aceasta, este lipsa de predictibilitate a cadrului judiciar existent. (...) Ne dăm seamă pe măsură ce trece timpul – şi în cazul meu este tot mai mult timp de când practic această profesie – că este greu să mai pot anticipa ceva. Este imposibil să spun despre o cauză pe care o trimit în judecată că are un nivel de soliditate rezonabil pentru că în această materie surprizele cred că nu s-au încheiat pentru noi. Cea mai mare problemă a noastră este această instabilitate a aplicării cadrului normativ existent”, a afirmat Viorel Cerbu.
Dosare blocate ani de zile în camera preliminară
Procurorul a menționat că una dintre cele mai problematice proceduri rămâne camera preliminară, instituție introdusă pentru a accelera verificarea legalității actelor de urmărire penală.
”Dacă este să identific poate şi o problemă de procedură şi să o expun, ele sunt multe şi am citit pe îndelete propunerile colegilor, mei, cred că o problemă spinoasă este cea legată de camera preliminară. Înainte de 2014 erau situaţii în care dosarele reveneau la parchet după nouă ani, după opt ani, zece ani, erau suspendate prin sesizarea Curţii Constituţionale intervenea la un moment dat suspendarea judecăţii aşa încât am primit cu multă speranţă această instituţie procedurală care stabilea un termen strâns doar de 60 de zile în care să se facă un control pe actul de sesizare, pe legalitatea actului de sesizare şi pe legalitatea probelor din dosar”, a transmis procurorul.
El a explicat că, în practică, procedura nu a produs rezultatele așteptate.
”Ceea ce a urmat ne-a demonstrat că nu este o instituţie funcţională. Avem dosare şi noi la DNA care sunt de patru ani în camera preliminară. Trebuie gândit altceva. Nu ne-a rezolvat problema. Am ajuns în acelaşi loc aşa cum eram şi înainte de 2014”, a mai declarat Viorel Cerbu.
Achizițiile publice și abuzul de putere, în topul faptelor de corupție
Întrebat despre zonele cele mai afectate de corupție, procurorul a arătat că achizițiile publice rămân un domeniu cu risc ridicat, inclusiv în proiectele finanțate din fonduri europene.
”Achiziţiile publice pe diferite domenii de activitate – şi din nefericire iată deşi am beneficiat de fonduri importante prin PNRR a rămas la o cotă de manifestare destul de ridicată, fie că vorbim de diferite economice sau vorbim de sănătate, de educaţie. Însă aş spune că în ultimii doi ani nu mai ocupă neapărat o poziţie unu în mod solitar. Cred că a venit foarte mult din urmă şi se bate pentru un loc unu abuzul de putere, care este o formă combinată între abuzul în serviciu cu folos şi alte forme de infracţionalitate care înseamnă falsul, instigare”, a afirmat Cerbu.
„Capturarea instituțiilor”, o tendință tot mai prezentă
Procurorul a atras atenția și asupra fenomenului de „capturare a instituțiilor”, care ar avea loc prin manipularea procedurilor de selecție și angajare.
”Îmi place că a fost menţionat în tipologiile infracţionale pe anul trecut de către colegii mei care fac studiu acea tendinţă de capturare a instituţiei de către autori. Şi prin diferite forme, nu numai prin abuzul în serviciu şi instigare la alte fapte şi elemente de criminalitate organizată, dar şi prin fraudarea procedurilor de selecţie şi angajare de resurse umane”, a declarat procurorul.
El a oferit și exemple concrete de situații în care persoane fără experiență au ajuns în funcții tehnice importante.
”Avem situaţii în care în domenii absolut tehnice cum ar fi barajele sau ceva extrem, extrem de important au fost înlăturate persoane cu 20 de ani de experienţă în acea activitate şi a venit într-o săptămână sau în două o persoană angajată la un birou parlamentar şi apoi transferată direct pe acea funcţie fără a avea niciun fel de competenţe tehnice cerute de funcţia respectivă”, a mai declarat Viorel Cerbu.
Comentează