Prețurile la petrol și gaze au explodat după începerea pe 28 februarie a loviturilor SUA și Israelului asupra Teheranului, trimițând unde de șoc pe un continentul european, care încă se recuperează după șocul prețurilor provocat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Atât criticii, cât și apărătorii Pactului Verde European folosesc șocul prețurilor energetice din Iran ca o armă, încercând să obțină avantajul, informează POLITICO.
Două tabere în UE
Prinsă între cele două tabere se află Comisia Europeană, care este sub presiune să găsească măsuri care să mulțumească guvernelor dornice de fixări de preț pe termen scurt, fără a submina chiar instrumentele care vor reduce importurile costisitoare de combustibili fosili pe termen lung.
Executivul UE a luat apărarea Sistemului de Comerț cu Emisii (ETS) de mai multe ori în ultima lună, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, declarând săptămâna trecută Parlamentului European că prețul carbonului reprezintă doar 11% din factura medie a energiei, în timp ce taxele sunt de 15%, taxele de rețea 18%, iar costul energiei însuși 56%.
Ce spun cei sceptici
Pentru scepticii față de ambițiile verzi ale Uniunii Europene, costurile în creștere reprezintă încă un argument pentru slăbirea Sistemului de Comerț cu Emisii (ETS) al blocului, care are 20 de ani și obligă fabricile și centralele electrice să plătească un preț de carbon pentru poluarea care încălzește planeta.
"Odată cu izbucnirea crizei din Orientul Mijlociu, problema prețurilor la energie a devenit clar și mai importantă, motiv pentru care, la nivel european, cerem și suspendarea urgentă a aplicării ETS la producția de energie electrică", a declarat săptămâna trecută prim-ministrul italian Giorgia Meloni.
Din cei care cer un ETS mai slab se numără Italia, Austria, Germania, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria și Polonia — deși cerințele lor precise variază.
Ce spun cei care critică
Pentru alții, orice discuție despre slăbirea sau oprirea prețului carbonului este o nebunie. ETS contribuie la facturile de energie pentru industrie și gospodării, dar servește și ca principal instrument al blocului pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
"Este complet nebunesc", a declarat ministrul bulgar al Mediului, Julian Popov, care face parte în prezent din guvernul interimar al țării, pentru POLITICO. "Pur și simplu din perspectiva competitivității, modernizării, securității și dezvoltării Uniunii Europene, cred că direcția în care se îndreaptă întreaga dezbatere este foarte populistă."
Popov și aliații săi văd creșterea prețurilor la combustibilii fosili ca pe un motiv bun pentru a dubla acțiunea climatică și a păstra ETS-ul, pentru a reduce industria importurilor costisitoare de petrol și gaze.
Se așteaptă ca dezbaterea să atingă apogeul săptămâna aceasta, când liderii UE și miniștrii se vor reuni pentru o serie de întâlniri la nivel înalt la Bruxelles.
"Fără ETS, am consuma acum cu 100 [miliarde de metri cubi] mai mult gaz — din nou, ceea ce ne face mai vulnerabili și mai dependenți", a spus șefa Comisiei Europene. "Deci, avem nevoie de ETS, dar trebuie să-l modernizăm."
Liderii Danemarcei, Finlandei, Portugaliei, Spaniei și Suediei au emis săptămâna trecută o scrisoare în care afirmă că summitul Consiliului European din această săptămână reprezintă oportunitatea ideală pentru UE de a-și reafirma angajamentul față de acțiunea climatică și stabilirea prețurilor la carbon.
Într-un document de discuție pentru întâlnirile miniștrilor de energie și mediu ai blocului, aceste cinci țări, precum și Slovenia, Luxemburg și Țările de Jos, au respins orice apeluri la slăbirea ETS.
Poziția României
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, a declarat, luni, înainte de a participa, la Bruxelles, la Consiliul Afaceri Externe (CAE), că o prioritate a ţării noastre este ţinerea sub control a preţurilor la energie în contextul războiului din Orientul Mijlociu, relatează Agerpres.
"Un obiectiv-cheie pentru ţara noastră este dezescaladarea conflictului din Orientul Mijlociu pentru a ne asigura că presiunea pe preţurile la energie pentru cetăţenii noştri este doar pe termen scurt şi că avem o soluţie pentru viitor. În acest moment, premierul are, în ţară, discuţii cu producătorii de petrol, deoarece România este producător de petrol şi gaze şi vrem să ne asigurăm că noi putem să ţinem preţurile sub control, dar şi că putem contribui la soluţiile europene în acest context", a explicat şefa diplomaţiei române.
Ea a menţionat că ţara noastră a fost prima care a apelat la mecanismul european rescEU pentru returnarea cetăţenilor care au rămas în zonele afectate de conflictul din Orientul Mijlociu.
Potrivit Oanei Ţoiu, criza din Orientul Mijlociu generează riscuri suplimentare în afara acestei regiuni.
"În ultimele zile, alături de SUA, ne-am crescut capabilităţile de apărare. România are, din 2016, un scut anti-rachetă, alături de Statele Unite ale Americii, la Deveselu, şi vom continua să oferim acces pentru echipamente non-cinetice. (...) Este important ca atunci când avem parteneriate strategice, şi România şi SUA au un parteneriat strategic de mult timp, când este vorba de capabilităţi exclusiv defensive să folosim acest lucru", a completat ministrul.
Conform unui comunicat de presă al MAE, în contextul ameninţărilor iraniene la adresa stabilităţii globale, România condamnă ferm blocarea Strâmtorii Ormuz şi atacurile asupra infrastructurii civile.
Ministrul Oana Ţoiu va reafirma la Bruxelles angajamentul României faţă de eforturile de dezescaladare şi protecţie a cetăţenilor europeni, a indicat MAE.
În ceea ce priveşte războiul de agresiune declanşat de Rusia în Ucraina, România va pleda pentru depăşirea blocajelor actuale şi avansarea rapidă pe trei direcţii esenţiale pentru stabilitatea regiunii: accelerarea integrării europene a Ucrainei şi a Republicii Moldova, implementarea împrumutului de 90 de miliarde de euro pentru susţinerea rezilienţei ucrainene şi adoptarea celui de-al 20-lea pachet de sancţiuni împotriva Federaţiei Ruse, se arată în comunicatul citat.
În marja reuniunii CAE, este programat un dejun de lucru cu participarea ministrului de Externe al Indiei, Subrahmanyam Jaishankar. Discuţiile se vor concentra pe consolidarea cooperării bilaterale şi pe stadiul Acordului de Liber Schimb UE - India. Oana Ţoiu va sublinia importanţa acestui acord pentru crearea unor lanţuri de aprovizionare reziliente, capabile să aducă beneficii economice concrete companiilor româneşti şi europene.
"Discuţia este cu atât mai importantă cu cât relaţia dintre România şi India s-a intensificat în ultimele luni după ce ministrul afacerilor externe al României, Oana Ţoiu, a avut o întrevedere bilaterală în luna februarie, în marja Conferinţei de Securitate de la Munchen, cu ministrul de externe al Indiei, dr. Subrahmanyam Jaishankar. De asemenea, în perioada 5 - 8 martie, în India a fost prezentă o delegaţie economică românească condusă de secretarul de stat Clara Volintiru care a inclus reprezentanţi ai mediului de afaceri, ai companiilor de stat şi mediului de cercetare aplicată", se aminteşte în comunicat.
După participarea la Consiliul Afaceri Externe, Ţoiu va reveni la Bucureşti pentru a participa la şedinţa comisiilor parlamentare de specialitate pentru a susţine proiectul de buget al MAE.
UE caută modalităţi de reducere a preţurilor la energie
Miniştrii europeni ai Energiei se vor reuni luni pentru a analiza opţiunile de reducere a preţurilor la energie, într-un moment în care oficialii elaborează planuri de urgenţă pentru a atenua impactul majorării preţurilor la petrol şi gaze declanşate de războiul din Iran, transmite Reuters, conform Agerpres.
Comisia Europeană lucrează la măsuri de urgenţă pentru a proteja consumatorii de creşterea facturilor la energie, examinând opţiuni precum sprijin de stat pentru sectorul industrial, reducerea taxelor naţionale şi utilizarea viitoarei revizuiri a pieţei certificatelor de poluare pentru a facilita oferta de permise de CO2, potrivit oficialilor europeni din apropierea discuţiilor.
Preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a declarat că Bruxelles-ul are în vedere, de asemenea, plafonarea preţurilor la gaze. Miniştrii Energiei vor avea, luni, discuţii cu uşile închise pentru a analiza posibile măsuri care să ajute la atenuarea creşterilor de preţuri declanşate de închiderea Strâmtorii Ormuz, care a afectat comerţul cu gaze lichefiate şi a provocat o perturbare fără precedent a aprovizionării cu petrol.
Având în vedere dependenţa Europei de petrolul şi gazele importate, continentul este extrem de expus la fluctuaţiile preţurilor globale şi nu se aşteaptă soluţii rapide.
"Există motive structurale pentru care preţurile la energie în Europa sunt ridicate", a declarat Joanna Pandera, preşedinta centrului de reflexie polonez Forum Energii, adăugând că din cauza diferenţelor între mixurile energetice şi taxele practicate de statele membre, preţurile variază semnificativ în UE. "Este foarte greu să găseşti o soluţie care să se potrivească tuturor", spune Joanna Pandera.
De la începutul războiului din Iran şi până în prezent, preţurile de referinţă la gaze în Europa au crescut cu peste 50%.
Unele ţări membre, inclusiv Italia, doresc o intervenţie amplă a UE, cum ar fi suspendarea pieţei certificatelor depoluare, pentru a reduce influenţa centralelor de gaz care emit CO2 asupra preţurilor la energie.
Alte guverne se aşteaptă ca Bruxelles-ul să se concentreze pe reduceri de taxe naţionale sau pe subvenţii interne, pentru a pasa răspunderea înapoi la statele membre pentru măsurile importante, a declarat un diplomat UE.
Însă accentul pe subvenţii naţionale riscă să adâncească inegalităţile dintre ţările membre bogate şi cele mai sărace.
"Nu toată lumea îşi poate permite ajutoare de stat, aceasta este problema. Este în regulă pentru ţările care au buzunare adânci", a declarat un diplomat UE de rang înalt.
Din cele peste 500 de miliarde de euro cheltuite de guvernele UE pentru măsuri de sprijin în timpul crizei energetice din 2022, aproximativ 158 de miliarde de euro au fost alocate numai de Germania, cea mai mare economie a Europei, potrivit centrului de reflexie Bruegel.
Potrivit Reuters, Von der Leyen va trimite liderilor UE o listă scurtă de opţiuni de urgenţă în această săptămână, înainte de summitul de joi al şefilor de stat şi de guvern.
Pe termen lung, Bruxelles-ul spune că extinderea energiei curate produse local din surse regenerabile şi nucleare va pune capăt expunerii Europei la importurile volatile de combustibili fosili.
Miniştrii de externe ai statelor Uniunii Europene se reunesc luni, la Bruxelles, pentru a lua în discuţie războaiele din Ucraina şi Orientul Mijlociu, precum şi repercusiunile acestora, transmite dpa.
Ministrul de externe ucrainean, Andrii Sîbiga, este aşteptat să se alăture prin videoconferinţă pentru a informa despre nevoile cele mai urgente de apărare ale ţării sale împotriva Rusiei.
Sprijinul UE pentru Kiev a suferit un regres luna trecută, când cele 27 de state membre ale UE nu au reuşit să convină în unanimitate asupra noilor măsuri de ajutor la timp înaintea împlinirii a patru ani de la invazia Rusiei.
Un al 20-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei şi un pachet de ajutor financiar de 90 miliarde de euro pentru Kiev sunt în continuare blocate din cauza opoziţiei Ungariei şi Slovaciei.
Uniunea Europeană a avertizat, de asemenea, în mod repetat cu privire la posibile repercusiuni pentru Ucraina ale conflictului din Orientul Mijlociu.
Potrivit Comisiei Europene, Rusia a beneficiat considerabil de pe urma creşterii preţurilor hidrocarburilor după începerea războiului în Iran, obţinând venituri zilnice suplimentare de 150 milioane de euro din vânzări de petrol.
Conflictul a pus, de asemenea, la încercare resursele militare, sistemele de apărare aeriană şi alte active fiind din ce în ce mai necesare în afara teatrului de război din Ucraina, pe măsură ce Iranul ripostează împotriva atacurilor aeriene americane şi israeliene cu atacuri în alte zone ale Orientului Mijlociu.
În ceea ce priveşte Iranul, se aşteaptă ca miniştrii UE să aprobe oficial noi sancţiuni vizând oficialităţi şi organizaţii iraniene, aşa cum a anunţat săptămâna trecută şefa diplomaţiei UE, Kaja Kallas.
ONU: Războiul din Iran, o "lecţie lamentabilă" despre dependenţa de combustibili fosili
Perturbarea pieţelor energetice provocată de războiul din Iran este o "lecţie lamentabilă" cu privire la riscurile legate de dependenţa de combustibilii fosili şi subliniază necesitatea ca guvernele să-şi dezobişnuiască economiile de petrol şi gaze, urmează să transmită luni factorilor de decizie din UE responsabilul ONU pentru climă, Simon Stiell, informează Reuters.
Deşi geografic departe de criza din Orientul Mijlociu, Uniunea Europeană i-a resimţit consecinţele prin creşterea vertiginoasă a preţurilor globale la petrol. Preţul la gaze în Europa a crescut cu 50% în cele două săptămâni de război. "Dependenţa de combustibili fosili subminează securitatea naţională şi suveranitatea, înlocuindu-le cu subordonarea şi creşterea costurilor", susţine Simon Stiell, secretar executiv al Departamentului ONU pentru schimbări climatice (UNFCCC) într-un discurs pe care urmează să-l rostească la un eveniment preconizat pentru luni la Bruxelles, fragmente din acesta fiind făcute publice anticipat.
"Europa depinde mai mult decât aproape oricare economie majoră din lume de importurile de combustibili fosili", afirmă Stiell, în care avertizează că această dependenţă îi lăsa pe consumatori "la mila şocurilor geopolitice şi a volatilităţii preţurilor".
UE importă peste 90% din petrolul şi 80% din gazul pe care le consumă. Liderii UE elaborează în grabă măsuri de urgenţă pentru a proteja consumatorii de creşterea bruscă a preţurilor la energie şi pentru a evita repetarea crizei energetice în Europa din 2022, când Rusia a redus drastic livrările de gaze, ceea ce a dus la o creştere vertiginoasă a preţurilor.
Pe termen lung, Comisia Europeană afirmă că strategia sa privind schimbările climatice, care vizează înlocuirea combustibililor fosili cu energie regenerabilă şi nucleară produsă la nivel local, va asigura securitatea energetică a ţărilor şi le va feri de fluctuaţiile preţurilor la combustibili.
Însă unele guverne, printre care cele ale Italiei şi Ungariei, exercită presiuni asupra Bruxelles-ului pentru a-şi relaxa politicile privind schimbările climatice, pentru a oferi industriilor o reducere a costurilor pe termen scurt.
Stiell a venit la Bruxelles pentru a le transmite liderilor europeni că a face aceasta ar fi "o iluzie totală" şi va susţine că trecerea la surse regenerabile, precum energia eoliană şi solară, înseamnă energie mai ieftină, locuri de muncă în tehnologiile curate şi o aprovizionare sigură.
"Dependenţa excesivă de importurile de combustibili fosili va face ca Europa să se târască în permanenţă de la o criză la alta", mai avertizează oficialul ONU. "Sursele regenerabile schimbă lucrurile. Lumina soarelui nu depinde de strâmtori maritime înguste şi vulnerabile", a mai declarat oficialul citat.
Comentează