Blocada impusă de SUA în Strâmtoarea Ormuz nu pune presiune doar pe Iran, ci tensionează și relațiile Washingtonului cu China și India, informează Mediafax.
98% din petrolul iranian ajunge în China
În contextul în care aproximativ 98% din exporturile de petrol ale Iranului ajung în China, iar peste câteva săptămâni este programat un summit între președintele Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping, campania de „presiune maximă” a Washingtonului împotriva Teheranului riscă să destabilizeze echilibrul fragil pe care administrația americană a încercat să îl mențină în relația cu Beijingul, notează CNBC.
India, care are la rândul ei o relație complicată cu SUA, vede tot mai clar cum politica Washingtonului intră în conflict cu propriile interese economice, mai ales pe fondul șocului energetic care începe să se resimtă în economie.
China începe să ridice tonul
Beijingul, care până acum adoptase o poziție relativ rezervată față de blocada impusă de Trump, și-a înăsprit tonul marți. Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun, a calificat măsura drept „periculoasă și iresponsabilă”, spunând că aceasta nu face decât să „agraveze tensiunile”.
La mai bine de o lună de la izbucnirea războiului, Trump a revenit la o strategie familiară, amenințând China cu taxe vamale de 50% dacă Beijingul va furniza arme Iranului. China a respins acuzațiile.
„China va răspunde ferm prin contramăsuri oricărei încercări a SUA de a folosi vânzările de arme drept pretext pentru tarife suplimentare”, a spus Guo Jiakun.
India se confruntă, între timp, cu un alt tip de presiune. Dependența ridicată de importurile energetice o face tot mai vulnerabilă la efectele economice ale conflictului.
La începutul acestei luni, India a reluat achizițiile de petrol și gaze iraniene după o pauză de șapte ani, după ce a obținut de la Teheran garanții pentru trecerea în siguranță a navelor sale prin strâmtoare, în baza unei derogări temporare acordate de SUA.
Premierul Indiei l-a sunat pe Donald Trump
Premierul indian Narendra Modi a declarat, după o convorbire de aproape 40 de minute cu Trump, că cei doi lideri au avut „un schimb util de opinii” privind conflictul din Orientul Mijlociu și că India „susține dezescaladarea și restabilirea păcii cât mai curând”.
Impactul șocului energetic este diferit pentru cele două mari economii asiatice.
China este mai bine pregătită să facă față situației decât alte economii importante, datorită stocurilor mari de petrol și surselor de energie diversificate.
Compania de monitorizare maritimă Windward estimează că aproximativ 157,7 milioane de barili de petrol iranian se aflau pe mare marți, iar aproape 98% aveau ca destinație China.
India, în schimb, este mult mai vulnerabilă.
Fiind al treilea cel mai mare importator de petrol din lume, importurile nete reprezintă 3,5% din PIB, ceea ce o face una dintre economiile cele mai expuse la efectele blocadei.
Cu stocuri care acoperă mai puțin de 60 de zile, New Delhi riscă un șoc mult mai puternic dacă livrările din Orientul Mijlociu sunt afectate și mai mult.
Situația este și mai delicată în cazul gazului petrolier lichefiat (GPL), folosit pe scară largă pentru gătit și încălzire. India nu are rezerve strategice importante de GPL, iar stocurile rafinăriilor și distribuitorilor ar ajunge doar pentru două-trei săptămâni dacă importurile s-ar opri.
Comentează