Iranul şi Statele Unite încep vineri negocieri în Oman, pe care Teheranul doreşte să le limiteze strict la programul său nuclear, în timp ce Washingtonul lasă să planeze ameninţarea militară în caz de eşec, relatează AFP. Aceste discuţii, care se desfăşoară la Muscat, sunt primele de la atacurile asupra instalaţiilor nucleare iraniene efectuate în iunie anul trecut de Statele Unite, în timpul războiului de 12 zile declanşat de un atac israelian împotriva Iranului.
Discuţiile vor fi conduse de emisarul preşedintelui american pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, şi de şeful diplomaţiei iraniene, Abbas Araghchi. Acesta din urmă a sosit la Muscat joi seara.
Discuţiile au loc după reprimarea sângeroasă de către autorităţile iraniene a vastei mişcări de protest de la începutul lunii ianuarie - care s-a soldat cu mii de morţi, potrivit apărătorilor drepturilor omului - şi după schimburi de replici belicoase între Washington şi Teheran.
Diplomaţia iraniană a declarat joi seara că speră ca Washingtonul să dea dovadă de „responsabilitate, realism şi seriozitate”.
Iranienii „negociază”, a declarat mai devreme Donald Trump. „Nu vor să îi lovim”, a adăugat el, amintind că Statele Unite au trimis „o mare flotă” de război în Golf.
După ce a ameninţat că va lovi Iranul în sprijinul contestatarilor, preşedintele american îşi concentrează acum retorica pe controlul programului nuclear iranian.
„Rămânem concentraţi pe această chestiune: să ne asigurăm că nu vor obţine arma nucleară”, a afirmat miercuri vicepreşedintele american, JD Vance.
Ţările occidentale şi Israelul acuză Iranul că încearcă să se doteze cu arme nucleare, ceea ce Teheranul neagă.
RISCUL UNEI ESCALADĂRI
Iranul şi Statele Unite au purtat deja negocieri în primăvară, tot în Sultanatul Oman, dar discuţiile au fost îngheţate de războiul de 12 zile dintre Israel şi Iran. Disculţiile s-au blocat în special la capitolul îmbogăţirii uraniului de către Teheran.
Iranul a insistat că doreşte să discute doar dosarul nuclear, pentru a obţine ridicarea sancţiunilor internaţionale care sufocă economia, şi a respins orice negociere în legătură cu programul său balistic sau sprijinul acordat diverselor formaţiuni ostile Israelului, în special Hezbollahul libanez şi Hamasul palestinian.
„Discuţiile se referă la problema nucleară”, a insistat joi seara televiziunea de stat, citând un responsabil al delegaţiei iraniene.
Dar şi şeful diplomaţiei americane, Marco Rubio, este categoric: pentru a avea succes, negocierile vor trebui să „includă anumite elemente, în special raza de acţiune a rachetelor balistice, sprijinul acordat organizaţiilor teroriste (...) şi tratamentul rezervat populaţiei”.
Cancelarul german Friedrich Merz a îndemnat joi Teheranul să „înceapă negocieri reale” cu Statele Unite, avertizând asupra riscului unei „escaladări militare”.
INFLEXIBILITATE
Citând responsabili iranieni sub anonimat, The New York Times a scris că Statele Unite au acceptat totuşi ca discuţiile să excludă actorii regionali, contrar dorinţei lor.
„Iranul continuă să dea dovadă de inflexibilitate faţă de cererile Statelor Unite, ceea ce reduce probabilitatea (...) unei soluţii diplomatice”, arată Institutul pentru Studiul Războiului, un think tank cu sediul în Statele Unite.
În faţa menţinerii ameninţărilor cu acţiuni militare din partea Washingtonului, Teheranul a repetat că va riposta împotriva bazelor americane din regiune în cazul unui atac.
„Suntem gata să ne apărăm, iar preşedintele american trebuie să aleagă între compromis şi război”, a declarat joi purtătorul de cuvânt al armatei iraniene, generalul Mohammad Akraminia, citat de televiziunea de stat. Iranul, a avertizat el, are acces „uşor” la bazele americane din Golf.
„Iranul este pe deplin pregătit să facă faţă oricărei ameninţări şi oricărui duşman străin”, a declarat şi fostul ministru de externe, Ali Akbar Velayati, consilier al ayatollahului Khamenei, citat de agenţia iraniană Isna.
WITKOFF ŞI ARAGHCHI, DOUĂ PERSONAJE COMPLET DIFERITE, CONDUC DISCUŢIILE
Două personalităţi cu parcursuri radical diferite vor conduce vineri, în Oman, negocierile dintre Iran şi Statele Unite.
Din partea iraniană, ministrul de externe Abbas Araghchi este un diplomat de profesie, veteran al negocierilor pe tema nucleară. În faţa lui se află Steve Witkoff, emisarul lui Donald Trump, un magnat imobiliar devenit omul misiunilor diplomatice delicate.
Cei doi s-au mai întâlnit în cadrul negocierilor anterioare din Oman, în primăvara anului 2025.
Gigant al imobiliarelor, fără experienţă în politica externă, Steve Witkoff, în vârstă de 68 de ani, şi-a început cariera diplomatică după ce a fost numit de Donald Trump, în noiembrie 2024, în funcţia de emisar al său în Orientul Mijlociu. Acum poartă titlul de „trimis special pentru misiuni de pace” şi a condus negocieri importante în legătură cu Gaza şi Ucraina.
Prima sa realizare a fost recunoscută de preşedintele american, prietenul său apropiat, care i-a atribuit meritul de a fi obţinut la începutul anului 2025 un armistiţiu între Israel şi Hamas în Gaza, care a durat două luni. Acesta a permis întoarcerea în Israel a 33 de ostatici reţinuţi în teritoriul palestinian, dintre care opt erau morţi.
Steve Witkoff şi ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au condus apoi negocierile care au dus la ultimul armistiţiu, intrat în vigoare la 10 octombrie în Gaza, în cadrul planului lui Donald Trump de a pune capăt definitiv războiului. Steve Witkoff urmăreşte îndeaproape punerea în aplicare a acestuia şi s-a deplasat de două ori în Israel în ultimele două săptămâni pentru a se întâlni cu prim-ministrul Benjamin Netanyahu.
În paralel, el a purtat discuţii separate despre războiul din Ucraina cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi cu preşedintele rus Vladimir Putin, pe care l-a întâlnit de mai multe ori la Moscova. Joi, el a participat la discuţiile trilaterale de la Abu Dhabi, pe care le-a considerat „productive”.
Cu toate acestea, Witkoff este acuzat de criticii săi de o anumită înclinaţie pro-rusă, iar Zelenski i-a făcut reproşuri pentru că l-a lăudat pe Putin.
Originar din Bronx, New York, Witkoff a făcut avere ca avocat de afaceri, apoi ca director al unor mari companii imobiliare. În 1997, a fondat Witkoff Group, unde lucrează soţia şi fiul său.
ARAGHCHI, IMAGINEA IRANULUI ÎN STRĂINĂTATE
Cunoscut pentru deschiderea sa faţă de Occident, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a jucat un rol important în ultimele săptămâni, exprimându-se în numele Teheranului în faţa presei din întreaga lume pentru a justifica reprimarea mişcării de protest din Iran.
El a publicat chiar şi un articol în The Wall Street Journal, în care avertiza asupra unei riposte iraniene în cazul unui atac străin, asigurând în acelaşi timp că ţara sa „a fost întotdeauna deschisă la negocieri reale şi serioase”.
Acest diplomat experimentat, în vârstă de 63 de ani, a jucat deja un rol crucial în 2015 în încheierea unui acord istoric, dar acum caduc, privind energia nucleară, între Iran şi marile puteri, printre care Statele Unite, Franţa şi Regatul Unit.
Provenind dintr-o familie care a făcut avere din comerţul cu covoare, Abbas Araghchi şi-a desfăşurat întreaga carieră în cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
În 1979, după proclamarea Republicii Islamice, s-a alăturat Gărzilor Revoluţiei, care este armata ideologică a acesteia, şi a plecat pe front în timpul războiului dintre Iran şi Irak (1980-1988). La sfârşitul conflictului, a fost recrutat la minister ca expert în probleme internaţionale.
Vorbeşte fluent engleza şi apără cu vigoare poziţia Iranului pe reţelele sociale. Cu barbă scurtă şi căruntă, îmbrăcat întotdeauna în costum şi cămaşă albă cu guler Mao, la fel ca şi ceilalţi responsabili iranieni, este cunoscut pentru tonul său calm şi echilibrat. Preşedintele Massoud Pezeshkian, în funcţie din vara anului 2024, l-a numit şef al diplomaţiei, cu obiectivul iniţial de a relua dialogul cu Occidentul.
Relaţiile cu omologii săi europeni s-au deteriorat însă în mod notabil. În iunie anul trecut, el a criticat dur faptul că europenii nu au condamnat războiul declanşat de Israel împotriva ţării sale. Tensiunea s-a agravat şi mai mult când Parisul, Londra şi Berlinul au declanşat la ONU restabilirea sancţiunilor internaţionale împotriva Iranului, legate de programul său nuclear.
Araghchi a calificat recent drept „eroare strategică majoră” decizia UE de a desemna Gărzile Revoluţiei drept „organizaţie teroristă”.
Comentează