Deși igiena orală este considerată un gest de rutină și aparent simplu, specialiștii avertizează că mulți oameni fac greșeli frecvente în modul în care își îngrijesc dinții și gura, iar aceste erori pot afecta nu doar sănătatea orală, ci și organismul.
În ciuda faptului că majoritatea oamenilor au ani întregi de „experiență” în îngrijirea dinților, datele arată că problemele dentare rămân extrem de răspândite, potrivit CNN.
Potrivit datelor din domeniul sănătății, cariile dentare, care includ cavitățile și caria propriu-zisă, reprezintă cea mai frecventă boală netransmisibilă la nivel global, inclusiv în Statele Unite, deși sunt considerate în mare parte prevenibile.
Cariile dentare, o problemă de sănătate publică la nivel global
Medicul stomatolog și specialist în ortodonție dr. Kami Hoss a declarat, într-o discuție cu dr. Sanjay Gupta, corespondent medical-șef al CNN, în cadrul podcastului „Chasing Life”, că, dacă o afecțiune aproape complet prevenibilă este cea mai răspândită boală din lume în rândul adulților și copiilor, ar trebui reanalizate mesajele transmise publicului privind prevenția.
Hoss, educator, antreprenor și autor al volumului „If Your Mouth Could Talk: An In-Depth Guide to Oral Health and Its Impact on Your Entire Life”, a subliniat că milioane de persoane care respectă zilnic regulile de igienă orală și merg la controale stomatologice de două ori pe an ajung totuși să dezvolte carii.
Potrivit acestuia, cavitatea bucală este unul dintre cele mai importante organe ale corpului, fiind un mediu complex format din microbi orali, salivă, țesuturi moi și structuri osoase.
El a precizat că multe persoane consideră că gura înseamnă doar dinți, însă aceasta este strâns legată de mandibulă și de maxilarul superior, care include podeaua cavității nazale și orbita oculară. De asemenea, poziția limbii influențează respirația, vorbirea și percepția gustului.
Impactul sănătății orale asupra altor aspecte ale vieții
Totodată, gura și dinții influențează și aspectul fizic. Conform lui Hoss, sănătatea orală are impact asupra sănătății generale și mintale, asupra reușitelor personale și profesionale, asupra vieții de cuplu și chiar asupra nivelului veniturilor.
Hoss a explicat că este preocupat de sănătatea orală deoarece aceasta afectează numeroase alte sisteme ale organismului.
Potrivit acestuia, din cauza separării dintre medicină și stomatologie, este adesea uitat faptul că gura nu este o entitate separată, ci reprezintă poarta de intrare în organism.
El a explicat că microbii din cavitatea bucală pot, în special în prezența unor probleme precum sângerările gingivale, cariile active sau dezechilibrul microbiomului oral, să elibereze în sânge toxine, celule inflamatorii și radicali liberi.
Aceste substanțe pot afecta vasele de sânge și pot ajunge la inimă, unde pot provoca infecții sau inflamații, pot ajunge la creier, la articulații sau chiar la un făt, unde pot cauza complicații.
Referindu-se la problema răspândită a cariilor, Hoss a arătat că majoritatea oamenilor consideră că acestea apar doar din cauza periajului insuficient și a consumului de zahăr, deoarece acesta este mesajul dominant transmis publicului. El a subliniat că abordarea trebuie extinsă.
Cinci sfaturi pentru îmbunătățirea sănătății orale
Pentru îmbunătățirea sănătății orale, specialistul a formulat cinci recomandări.
Prima recomandare este evitarea periajului imediat după masă. Potrivit lui Hoss, spălatul pe dinți imediat după consumul de alimente sau băuturi, în special acide, poate afecta smalțul dentar, deoarece mediul bucal devine temporar acid, iar smalțul se înmoaie. Periajul în acest interval poate accelera eroziunea smalțului și crește sensibilitatea dentară. El recomandă ca periajul să fie făcut la 30–60 de minute după masă sau, alternativ, să fie utilizată o apă de gură sau un spray oral alcalin, cu pH verificat, fără alcool, coloranți artificiali sau substanțe chimice agresive.
A doua recomandare vizează depășirea concentrării exclusive asupra fluorului. Hoss a arătat că îngrijirea orală s-a axat timp de decenii aproape doar pe fluor, însă sănătatea orală depinde de un sistem complex care implică smalțul, țesutul gingival, chimia salivei și microbiomul. El a subliniat importanța remineralizării naturale, menținerii unui pH sănătos și a echilibrului biologic. Potrivit acestuia, abordările moderne urmăresc refacerea smalțului într-un mod apropiat de formarea naturală a dinților, iar un ingredient utilizat frecvent în acest sens este nano-hidroxiapatita, un material similar smalțului natural.
De asemenea, Hoss a subliniat importanța nutriției generale pentru sănătatea smalțului și a recomandat un aport adecvat de vitaminele D3 și K2, care contribuie la direcționarea corectă a calciului. Vitamina D este produsă prin expunerea la soare și se regăsește în alimente precum ciupercile, gălbenușul de ou, peștele gras și produsele lactate sau alternativele vegetale fortificate. Vitamina K2 este produsă de bacterii și este asociată cu alimentele fermentate, precum unele tipuri de brânzeturi, și cu produse de origine animală, cum este carnea de pui. Potrivit lui Hoss, sănătatea orală este optimă atunci când îngrijirea locală este corelată cu starea generală de sănătate.
A treia recomandare se referă la evitarea distrugerii tuturor bacteriilor din cavitatea bucală. Specialistul a arătat că, la fel ca în cazul microbiomului intestinal, eliminarea completă a bacteriilor din gură nu este benefică. Utilizarea repetată a produselor antiseptice dure sau pe bază de alcool poate perturba echilibrul microbiomului oral și poate contribui la uscăciunea gurii, inflamații, respirație urât mirositoare și probleme orale pe termen lung. El recomandă utilizarea produselor care susțin echilibrul mediului oral și păstrarea bacteriilor benefice.
A patra recomandare vizează modul de realizare a periajului. Hoss a precizat că periajul mai intens și mai îndelungat nu înseamnă dinți mai curați și că periajul agresiv și periile dure pot contribui la retracția gingiilor și la uzura smalțului. Sensibilitatea dentară este frecventă la adulți, adesea din cauza perilor prea abrazivi sau a presiunii excesive. El recomandă periuțe cu peri foarte moi, un design adecvat și evitarea presiunii excesive, precum și utilizarea periuțelor electrice dotate cu senzor de presiune. De asemenea, periuțele ar trebui curățate periodic, ideal prin sisteme de sterilizare cu lumină UV, pentru reducerea acumulării microbiene.
A cincea recomandare privește adaptarea îngrijirii orale la diferitele etape ale vieții. Potrivit lui Hoss, nevoile de îngrijire orală se modifică în funcție de factori precum copilăria, sarcina, tratamentele ortodontice, stresul, medicația, calitatea somnului și îmbătrânirea, care influențează compoziția salivei, reacția țesuturilor și echilibrul bacterian. El consideră că îngrijirea orală personalizată, adaptată vârstei, etapei de viață și factorilor individuali de risc, este una dintre cele mai neglijate metode de îmbunătățire a sănătății orale și generale.
Specialistul recomandă alegerea unor produse de îngrijire orală adaptate nevoilor individuale, în locul soluțiilor standardizate, arătând că o abordare personalizată poate duce la un confort mai bun, rezultate mai bune și mai puține probleme pe termen lung.
În final, Hoss subliniază importanța folosirii aței dentare, menționând că lipsa acesteia din rutină poate fi observată de medicul stomatolog.
Comentează