În ajunul împlinirii a patru ani de la invazia rusă în Ucraina, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a adresat un apel personal lui Donald Trump, declarând pentru CNN că doreşte ca preşedintele SUA „să rămână de partea lor”.
Zelenski, mesaj pentru Trump, la 4 de la începutul războiului
Vorbind la palatul prezidenţial din Kiev, Zelenski a spus că Statele Unite sunt mult prea mari şi importante pentru a se retrage din conflict.
El speră că Trump va susţine Ucraina în discursul său de mâine privind starea naţiunii, în timp ce aceasta continuă să lupte împotriva Rusiei preşedintelui Vladimir Putin.
”Ei trebuie să rămână alături de... o ţară democratică, care luptă împotriva unei singure persoane. Pentru că această persoană este un război. Putin este un război. Totul se învârte în jurul lui. Totul se învârte în jurul unei singure persoane. Iar ţara, întreaga lui ţară, se află în închisoare”, a declarat Zelenski pentru CNN.
”Dacă vor cu adevărat să-l oprească pe Putin, America este atât de puternică”, a spus el. Întrebat dacă crede că Trump exercită suficientă presiune asupra lui Putin, Zelenski a răspuns „nu”.
Zelenski: Nu putem să-i dăm lui Putin tot ce vrea
Liderul ucrainean a spus că, deşi doreşte ca războiul să se termine cât mai curând posibil, nu poate fi de acord cu cererile lui Putin.
”Nu putem să-i dăm pur şi simplu tot ce vrea. Pentru că el vrea să ne ocupe. Dacă îi vom da tot ce vrea, vom pierde totul – noi toţi, oamenii vor trebui să fugă sau să devină ruşi”, a adăugat el.
Ce au însemnat cei 4 ani de război în Ucraina
La patru ani de la invazie, Ucraina rezistă ocupației, suportă pierderi masive și devine un pilon al securității europene.
24 februarie 2026 marchează a patra aniversare a invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Președintele rus Vladimir Putin se aștepta ca Kievul să cadă în câteva zile și să instaleze un guvern pro-rus la putere.
Patru ani mai târziu, Ucraina rămâne suverană, iar obiectivele inițiale ale Rusiei au eșuat în mare parte.
În primele săptămâni ale războiului, forțele ucrainene au respins asaltul asupra Kievului, în ciuda inferiorității numerice. Ulterior, Moscova și-a restrâns obiectivele către estul Ucrainei, în special regiunea Donețk, însă nici acest scop nu a fost atins.
Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), Rusia ocupă în prezent aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei. În 2025, forțele ruse au avansat doar cu 0,8%, subliniind ritmul lent al conflictului.
În ciuda eșecurilor, oficialii ruși prezintă adesea câștigurile minore drept victorii strategice. Analiștii consideră că Putin este puțin probabil să facă compromisuri privind obiectivul său mai amplu de a subordona Ucraina fără o înfrângere militară clară pe câmpul de luptă.
Războiul a generat pierderi uriașe de ambele părți. Statul Major al Ucrainei estimează că Rusia a pierdut peste 1.260.000 de militari din februarie 2022, morți sau răniți.
Analiști occidentali independenți apreciază că pierderile Rusiei le depășesc pe cele ale Ucrainei într-un raport de aproximativ doi la unu.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a recunoscut că cel puțin 55.000 de soldați ucraineni au fost uciși în luptă, iar mulți alții sunt dați dispăruți.
Evaluările occidentale indică între 500.000 și 600.000 de victime ucrainene în total, dintre care până la 140.000 morți.
Și civilii au plătit un preț devastator. Zeci de mii au fost uciși sau răniți, iar milioane au fost strămutați, generând cea mai mare criză a refugiaților din Europa de la al Doilea Război Mondial.
Deși intră în al cincilea an de război, ucrainenii rămân surprinzător de optimiști. Un sondaj al Consiliului European pentru Relații Externe arată că 41% dintre ucraineni sunt optimiști în privința viitorului lumii, mult peste nivelul din multe state vest-europene.
Pentru mulți, optimismul nu provine din naivitate, ci din reziliența construită în fața adversității. Ucrainenii privesc serviciul militar și apărarea civică drept acte de supraviețuire și demnitate.
Pe măsură ce războiul remodelează securitatea globală, rezistența Ucrainei a devenit centrală pentru stabilitatea Europei. Liderii din domeniul securității susțin că rezistența Ucrainei limitează riscurile mai largi pentru continent.
Adaptările tehnologice ale Ucrainei, în special în domeniul dronelor și al inovației militare, au accelerat integrarea sa în structurile de securitate europene.
La patru ani de la invazie, ambițiile inițiale ale Rusiei rămân neîmplinite, iar Ucraina este atât un stat de primă linie, cât și un simbol al rezilienței continentale.
Conflictul rămâne departe de o soluție diplomatică durabilă. De-a lungul anilor, au existat mai multe runde de negocieri și inițiative internaționale menite să oprească ostilitățile, însă fără un acord final.
În primele luni ale războiului, delegații ruse și ucrainene au purtat discuții în Belarus și Turcia. Ulterior, diverse formule de mediere au fost propuse de state precum Turcia, China sau țări din Orientul Mijlociu. Niciuna dintre aceste inițiative nu a dus la un tratat de pace formal.
În 2023 și 2024, summituri internaționale dedicate „formulei de pace” propuse de Kiev au încercat să coaguleze sprijin global pentru retragerea trupelor ruse și restabilirea integrității teritoriale a Ucrainei. Moscova a respins însă condițiile considerate „inacceptabile”.
Pe parcursul conflictului au fost încheiate doar acorduri punctuale, precum înțelegerea privind exportul cerealelor prin Marea Neagră sau schimburi de prizonieri, însă acestea au avut caracter temporar și limitat.
Analiștii subliniază că principalele obstacole în calea unui tratat de pace rămân statutul teritoriilor ocupate și garanțiile de securitate pentru Ucraina. În lipsa unui compromis asupra acestor puncte sensibile, pacea rămâne mai degrabă o speranță decât o realitate.
Comentează