Vizibilitatea publică este aspectul care contează cel mai mult pentru politicieni atunci când iau o decizie, în detrimentul propunerilor venite de la electoratul lor sau al alinierii legislaţiei la cea europeană, reiese dintr-un sondaj realizat de Asociaţia Registrul Român de Lobby, prezentat miercuri într-o întâlnire cu presa.
Cercetarea de piaţă a fost realizată în luna septembrie 2018 în rândul a 58 de practicieni de lobby şi reprezintă percepţia lor.
Astfel, 79% dintre ei consideră că vizibilitatea publică este aspectul care influenţează cel mai mult decizia unui politician, 68% spun că propunerile venite din propriul partid sunt determinante, 64% au indicat considerentele electorale, 23% - propunerile din propria instituţie, 20% - alinierea legislaţiei la cea europeană, 18% - propuneri din mediul virtual.
Totodată, 71% dintre practicieni se văd de peste 10 ori pe an, adică aproximativ o dată pe lună, cu decidenţii.
Scopul întâlnirilor a fost să prezinte un punct de vedere al celui pe care îl reprezintă - 80%, apoi să informeze decidenţii politici - 79%, 64% au interacţionat cu politicienii pentru modificarea unei legi, în timp ce 25% au făcut-o pentru elaborarea unui nou cadru legislativ.
Cele mai puternice instrumente ale lobbyştilor, în opinia lor, sunt argumentele economice - 67%, argumentele sociale şi juridice, fiecare câte 47%, studii comparate - 41%, puncte de vedere ale organismelor internaţionale - 43%.
Aproape 90% dintre ei consideră că este foarte bine să facă parte dintr-o asociaţie profesională. Totodată, 52% s-au întâlnit cu decidenţii în calitate de reprezentant al unei entităţi (companii), iar 48% ca membri ai unei organizaţii asociative.
La capitolul cei mai eficienţi actori de comunicare instituţională, intervievaţii au indicat asociaţiile de afaceri - 43%, firmele de consultanţă în public affairs - 42%, companiile multinaţionale - 36%, patronatele - 32%, sindicatele - 30%, camerele de comerţ - 29%, ONG-urile - 21%, companiile naţionale - 13%.
În ceea ce priveşte domeniile economice, percepţia industriei este că actorii de comunicare instituţională cei mai eficienţi sunt în sectorul energetic (petrol, gaze, electricitate) - 50%, sectorul farmaceutic - 46%, servicii financiar-bancare - 35%, apărare şi securitate - 35%, agricultură - 19%.
Din total, 72% dintre respondenţi spun că deciziile se iau mai degrabă netransparent, 17% - total netransparent şi doar 11% spun că se iau transparent.
Totodată, 73% arată că procesul de decizie este mai degrabă neparticipativ, total neparticipativ - 12% şi mai degrabă participativ - 15%.
Din sondaj mai reiese că procesul de luare a deciziilor în ultimii 3-4 ani s-a înrăutăţit (66%), nu există consultarea publică, calitatea dialogului a scăzut, transparenţa lipseşte, deciziile sunt nefundamentate, fără analize de impact, şi nu există predictibilitate.
În acest moment, există două proiecte privind Legea lobby-ului în România: un proiect de Ordonanţă de Urgenţă iniţiat de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, care a fost în dezbatere publică până în această lună, şi un proiect de lege iniţiat de ALDE, care este în dezbatere parlamentară la Camera Deputaţilor.
Cele două forme sunt aproape identice, cu foarte mici modificări, a declarat Laura Florea, preşedintele Asociaţiei Registrul Român de Lobby.
"Legea este un pas înainte, însă este departe de a fi perfectă. De fapt, este copy-paste din legea care există în vigoare în Austria, însă cu traduceri şi interpretări greşite", a spus ea.
Florea s-a referit atât la forma legii, paragrafele fiind numerotate într-un fel în legea din Austria şi în alt fel în proiectul din România, iar unele paragrafe la care se face referire nu există.
"Totodată, în Austria, înregistrarea în registrul practicienilor de lobby este online, dar în România se va face doar în regim 'dosar cu şină', la un registru care va exista pe lângă Registrul Comerţului", a mai arătat ea.
Laura Florea a criticat şi faptul că, potrivit proiectului actual, se cere înregistrarea inclusiv a prevederilor din contractele semnate cu clienţii.
"Companiile vor declara doar dacă cheltuiesc peste 100.000 de euro pe activitatea de lobby, însă noi considerăm că această sumă este foarte mare. De fapt, este un nivel preluat din legea austriacă, unde chiar şi acolo este considerat foarte mare. Noi am propus să poată fi declarate intervale de sume cheltuite în acest scop. De asemenea, sancţiunile impuse prin această lege sunt foarte mari, la nivelul pieţei din Austria", a mai spus Florea.
Vizibilitatea publică influenţează cel mai mult deciziile politicienilor (sondaj)
Explorează subiectul
Articole Similare

16
Răsturnare de situație în cazul turcului milionar evadat! ANP a prorogat aplicarea SIME, prin care se monitorizau deținuții aflați în permisie. Legea trebuia implementată la 1 ianuarie 2026
16

1
Profesori ai liceului 'Murgoci' din Măcin, nemulţumiţi de proiectul planului de şcolarizare pentru 2026-2027
1

298
Mai multe fragmente osoase, descoperite în curtea unei grădinițe din Galați: Urmează să fie expertizate
298

8
Pas important în dezvoltarea infrastructurii turistice montane: trei trasee din Masivul Ceahlău au fost omologate oficial
8

1.224
Vești proaste pentru Guvernul Bolojan - Semnale din educație: „Grevă generală!”
1.224

1.690
Primarii de municipii cer ședință urgentă cu Ilie Bolojan: Banii din taxe și impozite majorare stârnesc revoltă
1.690

1.050
VIDEO Strigăt pentru dreptate după crima din Cenei – sute de elevi și părinți au protestat în centrul Timișoarei: "Dreptate pentru Mario!"
1.050

1.295
Ministrul Apărării a discutat cu o delegație a Congresului SUA fix înainte de demararea programului SAFE: Marea Neagă, punct critic
1.295

4.783
Șeful PAOK e șocat de accidentul în care 7 fani au murit în România: „Nu lăsăm pe nimeni singur!”
4.783

26
Grenade și muniții din Al doilea Război Mondial, găsite la castelul Huniade din Timișoara, unde se fac lucrări de reabilitare: pompierii au intervenit la fața locului
26

2.627
SURSE Polițiștii Capitalei au vizionat sute de ore de înregistrări în cazul turcului evadat / A sponsorizat Abdullah Atas Penitenciarul Rahova?
2.627

14
Tot mai multe locuințe distruse de incendii în România. Ce arată statisticile IGSU
14

1.333
Rețea coordonată din Rusia pentru sabotaje în România și alte țări europene - Dezvăluiri despre columbianului judecat pentru acte de diversiune
1.333

















Comentează