Modul în care se vor construi casele și blocurile în România urmează să treacă printr-o schimbare uriașă din cauza noilor reguli europene. Mai exact, de acum înainte, clădirile vor fi proiectate să fie mult mai „prietenoase” cu mediul: vor trebui să consume foarte puțină energie și, cel mai important, să nu mai depindă atât de mult de gazul metan.
Uniunea Europeană a stabilit că, începând cu anul 2030, orice clădire nouă trebuie să intre în categoria celor cu „emisii zero”. Asta înseamnă, pe înțelesul tuturor, că locuințele viitorului nu vor mai folosi centrale pe gaz sau alți combustibili care poluează.
În schimb, ele vor fi atât de bine izolate și dotate cu tehnologii moderne, încât își vor produce singure o parte din curentul sau căldura de care au nevoie, transformându-se din simple consumatoare în mici fabrici de energie pentru propriii locatari.
Acest lucru pune și România în fața unei schimbări structurale: modelul clasic de locuință încălzită cu gaz, fără producție proprie de energie, nu mai este compatibil cu standardele europene.
Adio centrale pe gaz: tranziția către electrificare și energie solară
Fără interdicție directă, dar cu efect clar. Directivele europene nu interzic explicit centralele pe gaz, însă stabilesc condiții care, în practică, le elimină. O locuință care utilizează combustibili fosili generează emisii și nu poate respecta standardul de „clădire cu emisii zero”.
În paralel, autoritățile UE încurajează electrificarea consumului și folosirea surselor regenerabile, ceea ce conduce la soluții precum pompele de căldură pentru încălzire și răcire, alimentarea electrică în locul gazului și instalarea de sisteme de producere a energiei la nivelul clădirii sau în apropiere. Potrivit normelor europene, „eliminarea treptată a combustibililor fosili în clădirile noi și orientarea către electrificare reprezintă un element central al standardelor actuale”.
Clădirile noi, pregătite pentru energia solară. Toate clădirile noi trebuie să fie concepute astfel încât să fie pregătite pentru energie solară, adică să permită instalarea de sisteme fotovoltaice, „acolo unde acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic și economic”. De asemenea, clădirile noi trebuie să integreze surse de energie regenerabilă, precum panourile solare, acolo unde acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic și economic.
Aceasta nu înseamnă că locuința va fi complet independentă energetic, dar înseamnă că o parte semnificativă din consumul de energie va fi produsă local. Astfel, clădirile urmează să devină tot mai des „prosumatori” – adică își vor produce singure o parte din energia pe care o folosesc și vor putea livra surplusul în rețea.
Provocarea renovării: standarde stricte pentru fondul locativ vechi
Clădirile vechi, obligate la renovare. Reglementările europene nu vizează doar clădirile noi, ci și pe cele existente. Acestea vor trebui renovate treptat pentru a consuma mai puțină energie și a reduce emisiile, astfel încât până în 2050 sectorul imobiliar să devină practic fără emisii de carbon.
Acest lucru implică renovarea clădirilor vechi, în special a celor ineficiente energetic, creșterea performanței energetice a locuințelor și spațiilor comerciale, precum și reducerea consumului de energie și a emisiilor în întregul fond construit. Statele membre, inclusiv România, sunt obligate să elaboreze planuri naționale care să cuprindă obiective pe termen scurt și lung, investiții și politici publice pentru atingerea acestor standarde.
Ce se schimbă în România. Directiva privind performanța energetică a clădirilor, adoptată în aprilie 2024, nu se aplică automat, ci trebuie transpusă în legislația națională. Statele membre au la dispoziție un termen de aproximativ doi ani pentru a introduce noile reguli, respectiv până la 29 mai 2026. Odată introduse în legislația națională, noile reguli vor schimba modul în care sunt proiectate și construite locuințele din România. În prezent, legislația din România nu impune instalarea panourilor fotovoltaice sau eliminarea gazului pentru locuințele noi, însă noile reguli vor duce, în practică, la utilizarea acestor soluții.
Viitorul imobiliar: costuri mai mari, dar facturi mai mici
Odată cu transpunerea regulamentelor europene, dezvoltatorii vor fi obligați să respecte standardul de „clădire cu emisii zero”, toate locuințele noi vor trebui să reducă dependența de gaz și să își producă cel puțin o parte din energie. Aceste cerințe vor influența atât modul în care se proiectează locuințele, cât și tehnologiile folosite, dar mai ales costurile, care vor crește, cel mai probabil, în perioada următoare. Încălzirea tradițională, în contrast cu noile cerințe.
În România, însă, încălzirea locuințelor se face în continuare, în multe cazuri, cu lemne, cărbune sau combustibili solizi, inclusiv peleți, ceea ce arată cât de mare este schimbarea impusă de noile cerințe privind reducerea emisiilor.
Schimbare de model. Potrivit standardelor europene, „clădirile devin parte a sistemului energetic, iar rolul prosumatorului va fi esențial în următorii ani”. Pe termen mediu și lung, locuințele nu vor mai fi doar consumatoare de energie, ci vor avea un rol activ în sistemul energetic: vor produce o parte din energia necesară și vor utiliza surse regenerabile pentru consum propriu.
Această transformare ar urma să schimbe nu doar felul în care se construiesc clădirile, ci și modul în care proprietarii își vor gestiona consumul de energie.
Comentează