Dacă în privința pensiilor de serviciu ale magistraților premierul Ilie Bolojan a asumat un calendar clar și o modificare tranșantă, atunci când vine vorba despre celelalte categorii privilegiate – militari, polițiști, angajați ai serviciilor sau primari – șeful Guvernului a vorbit în termeni generali, fără a indica un orizont de timp sau o intenție fermă de intervenție legislativă.
Întrebat la TVR dacă aceste pensii vor intra în „pachetul 3” de reforme, Bolojan a evitat să dea un răspuns direct, invocând doar principii de sustenabilitate și nevoia creșterii vârstei de pensionare:
„Suntem în situația în care avem nevoie de mai mulți oameni în piața reală a muncii. Pentru asta, că ne place sau nu, trebuie să creștem vârsta de pensionare, în așa fel încât, între 50 și 65 de ani, populația activă să fie într-o pondere mai mare decât este astăzi, pentru că nu are cine să o înlocuiască. Dacă nu facem asta, inclusiv în zona de pensii speciale, sistemul devine nesustenabil în 5-10 ani”, a spus premierul.
Bolojan a atras atenția asupra dezechilibrului demografic: generațiile actuale de 400-500 de mii de oameni vor ieși la pensie în următorul deceniu, iar în locul lor vor veni generații aproape la jumătate ca mărime, de circa 200 de mii. „Nu putem amaneta viitorul generațiilor care vin după noi”, a avertizat el.
Totuși, spre deosebire de poziția fermă privind magistrații – unde Guvernul și-a angajat răspunderea pentru o lege și a fixat o tranziție de 10 ani către pensionarea la 65 de ani – premierul a rămas într-o zonă declarativă când a fost vorba despre celelalte categorii. Niciun calendar, nicio măsură concretă, doar principiul creșterii generale a vârstei de pensionare.
Astfel, curajul afișat de Bolojan în fața magistraților pare să se estompeze în fața structurilor de forță, unde subiectul pensiilor rămâne suspendat între intenții și realitate. Generalii și coloneii pot rămâne liniștiți, pentru că premierul, atât de tranșant în alte cazuri, preferă aici să joace cartea prudenței. Sau a temerii.
Comentează