Premierul Ilie Bolojan a vorbit deschis despre una dintre cele mai sensibile decizii pregătite de guvern: creșterea vârstei de pensionare în sectoarele unde statul nu are suficient personal. Șeful Executivului leagă măsura de deficitul bugetar, de prăbușirea demografică și de modelul economic bazat pe consum, avertizând că România „nu mai poate continua ca până acum”.
Bolojan: „Nu mai putem pensiona oameni în deplinătatea forței la 50 de ani”
Premierul a explicat că reforma nu este una politică, ci una inevitabilă.
„Este o necesitate pe care nu o putem evita, atât din considerente de sustenabilitate a fondului de pensii, cât și din considerente de cheltuieli bugetare, dar și din considerente legate de o economie mai sănătoasă.”
În special în ordine publică și apărare, unde nu există surplus de personal, economiile nu vor mai veni din concedieri, ci din creșterea vârstei de pensionare.
„Nu ne mai putem permite să pensionăm oameni în deplinătatea forței fizice și intelectuale la 50, 51, 52 de ani, în condițiile în care generațiile care ies la pensie sunt formate din 300–400 de mii de români, iar cele care vin să le înlocuiască sunt tot mai reduse.”
Demografia împinge statul spre reformă
Bolojan a invocat direct prăbușirea populației ca argument central pentru schimbare: „Anul trecut am avut aproximativ 150 de mii de nașteri în România, ceea ce înseamnă că vom avea o problemă de suportabilitate a sistemului de pensii în anii următori.”
În paralel, datele oficiale indică o scădere dramatică a populației.
Populația României s-a redus cu 4 milioane în ultimii 35 de ani, iar 2024 a adus un record de emigrare în ultimele trei decenii.
Guvernul mizează pe îmbunătățirea condițiilor economice pentru a opri fenomenul: „Cu cât vom reuși să creăm servicii publice mai bune și oportunități pentru tineri, cu atât numărul celor care rămân în țară va crește și, indirect, natalitatea.”
Deficitul uriaș: peste 10 miliarde euro dobânzi anual
Premierul a legat reforma de situația financiară a statului.
„Nu poți corecta deficite enorme și împrumuturi foarte mari, dobânzi de peste 10 miliarde de euro anual, decât dacă reduci cheltuielile, crești veniturile și creezi o economie mai puternică.”
El a transmis că perioada ajustărilor va continua. „Acești ani în care am cheltuit mai mult decât ne-am permis nu se pot corecta de pe o zi pe alta.”
De la economie bazată pe consum la economie bazată pe producție
Executivul vrea să schimbe modelul economic. „O bună parte din stimularea economică s-a bazat pe consum — cea mai primitivă formă de stimulare.”
Noua direcție: investiții și producție.
„Capacitatea de a cheltui va fi bazată pe ceea ce producem.”
Când apar primele efecte: inflație spre 4%
Guvernul promite rezultate chiar în acest an.
„De la jumătatea anului ar trebui să vedem o scădere treptată a inflației.”
Ținta finală:
„Spre sfârșitul anului ar trebui să ajungem la o inflație apropiată de 4%.”
Investițiile și fondurile europene ar trebui să stabilizeze economia și să reașeze consumul.
Mesajul politic: reformele nu mai sunt opționale
Bolojan a transmis că schimbările nu depind de alianțe sau de guverne.
„Aceste măsuri nu țin de structura guvernului sau de numele premierului, ci de responsabilitatea de a construi o economie sănătoasă.”
Comentează