Ungaria respinge toate incercarile de presiune politica privind aprovizionarea cu energie si solicita Uniunii Europene sa revina la bunul simt pentru a face fata crizei, a declarat miercuri, la Bucuresti, ministrul de externe Peter Szijjarto, scrie budapesttimes.hu.
Szijjarto a declarat in cadrul unei discutii la cea de-a 6-a Conferinta Internationala a Gazului din Romania ca Ungaria a vazut furnizarea de energie ca o „realitate fizica” si a respins toate abordarile care introduc un context politic sau ideologic.
Achizitia de gaze naturale este determinata ”100%” mai degraba pe infrastructura decat pe declaratii politice, a spus el.
„Problema aprovizionarii cu energie este suprapolitizata si supraideologizata in Europa”, ceea ce dauneaza adesea dreptului suveran al statelor membre de a-si crea propriul mix energetic, a spus el.
Interzicerea oricaror resurse energetice din Europa este ”periculoasa si irationala", a adaugat el.
Revenirea la o abordare rationala ar fi singura sansa a blocului de a gestiona criza cu succes, a spus el. UE „nu ar trebui sa incerce sa depaseasca fizica, ar trebui sa restabileasca dreptul statelor membre suverane de a-si compune propriul mix energetic national si nu ar trebui sa interzicem nicio sursa de pe continent".
Intre timp, Ungaria se afla sub presiune constanta pentru a accelera diversificarea energetica. Guvernul ungar vede diversificarea ca un proces de implicare a noilor furnizori, mai degraba decat inlocuirea unui furnizor de incredere cu altul, a spus el.
„Cel mai mare obstacol [in calea diversificarii] este Bruxelles-ul si unele state membre”, a spus el.
Principalele noi surse ale Ungariei pentru cantitati mari de gaze naturale ar fi Azerbaidjan, Qatar si Turcia, dar infrastructura din sud-estul Europei este inadecvata pentru astfel de livrari, a spus el. Comisia Europeana a respins sa finanteze o modernizare a capacitatii in tarile relevante, spunand ca gazele naturale vor fi eliminate treptat in urmatorii 15 ani.
În primul rand, cine stie ce se va intampla peste 15 ani? In al doilea rand, chiar daca gazul nu va face parte din mixul energetic national in 15 ani, ce se va intampla in urmatorii 14?"
Ungaria se angajeaza sa continue cooperarea cu alte tari din regiune pentru cresterea capacitatii interconectoarelor si conductelor, a spus el.
Politizarea achizitiilor de gaze reprezinta un risc pentru securitatea energetica, a avertizat Szijjarto.
Szijjarto a condamnat, de asemenea, decizia Bulgariei de a majora taxele de tranzit pentru gazul rusesc, declarand ca aceasta miscare prezinta un risc pentru siguranta energetica in Ungaria si Serbia, care primesc o mare parte din aprovizionarea lor prin conducta TurkStream.
Bulgaria ar trebui sa ia in serios principiul solidaritatii, „citat atat de des in dezbaterile europene", a spus Szijjarto. „Niciun stat membru european nu ar trebui sa riste securitatea energetica a altuia", a adaugat el.
Fiind o tara fara iesire la mare, fara hidrocarburi semnificative, Ungaria se bazeaza in mare masura pe tarile de tranzit si resurse, a spus el.
In ultimii ani, si-a legat reteaua de energie cu sase din sapte vecini ai sai, dar o aprovizionare stabila cu gaz ramane „de neimaginat” fara surse rusesti, a spus el. „Daca ne despartim de livrarile rusesti, nu vom putea asigura aprovizionarea completa.”
Productia interna de gaz a Ungariei ajunge la 1,5 miliarde de metri cubi pe an, iar tara trebuie sa o suplimenteze cu importul a inca 8,5 miliarde de metri cubi, a spus el. Doar
dezvoltarea infrastructurii din Ungaria nu va ajuta daca capacitatea de iesire a tarilor vecine ramane limitata, a adaugat el. Romania este „exemplara" in acest sens, intrucat capacitatea sa de iesire se potriveste cu cea de intrare, a spus ministrul de externe
Comentează