„Este ora! Tricolorul la catarg! 28 Septembrie 2025 va fi ziua în care o ţară mică precum Republica Moldova îi va administra o bătaie umilitoare lui Vladimir Putin”, scrie fostul președinte al României, Traian Băsescu, într-o postare pe Facebook, anticipând că pe 29 septembrie „pro-europenii vor continua să guverneze”. Scrutinul de la Chișinău ar fi, în viziunea sa, un meci direct cu influența rusă în regiune.
Mesajul vine cu o zi înaintea parlamentarelor de duminică, 28 septembrie, când Republica Moldova își alege cei 101 deputați. Votul decide nu doar aritmetica unei viitoare coaliții, ci și direcția strategică: accelerarea integrării europene sau un recul spre polul pro-rus. Observatorii externi privesc scrutinul drept unul cu miză continentală, în vecinătatea războiului din Ucraina.
Alegeri sub reflector internațional
Scrutinul este monitorizat de OSCE/ODIHR, care a desfășurat o misiune completă de observare, cu experți la Chișinău și observatori pe termen lung în teritoriu. Instituția a anunțat deja și o conferință publică post-alegeri pentru luni, 29 septembrie, la Chișinău, semn că validarea procesului va fi însoțită de o comunicare rapidă și transparentă. Pentru autoritățile moldovene, aceasta e prima probă: integritatea operațiunilor din ziua votului și numărarea fără sincope.
Contextul de securitate e tensionat. În ajun, presa internațională a documentat o campanie de dezinformare orchestrată dinspre Moscova, cu narative alarmiste despre o presupusă „invazie NATO”, menite să agite electoratul și să decredibilizeze procesul electoral. În același timp, Chișinăul a înăsprit vigilența la finanțările ilicite și la tentativele de cumpărare a voturilor, teme care au revenit constant în ultimii ani.
Linia roșie: bani, partide, liste
Pe linia frontului administrativ, Comisia Electorală Centrală a exclus în ultimele zile două formațiuni pro-ruse, pe fondul suspiciunilor de finanțări ilegale și conexiuni cu rețele influențate de fugari politici. Agențiile internaționale notează că este vorba de a doua excludere într-un interval scurt, după un prim caz care a inflamat campania și a alimentat protestele opoziției. În paralel, rapoarte de presă arată că măsura a fost justificată prin indicii de bani nedeclarați și sprijin extern.
Pe fondul acestor decizii, miza pentru taberele politice rămâne uriașă. PAS, partidul pro-european aflat la guvernare, intră favorit pentru primul loc, dar riscă să piardă majoritatea absolută, în timp ce Blocul Electoral Patriotic, cu retorică pro-rusă, și formațiuni precum Alternativa pot deveni chei de boltă în negocierile de după vot. O eventuală coaliție hibrid ar reașeza prioritățile de politică externă și ritmul reformelor.
Cum se votează și cine cântărește decisiv
Regulile sunt cele ale unui sistem proporțional pe listă națională, cu praguri diferențiate: 5% pentru partide, 7% pentru blocuri și 2% pentru independenți — primele parlamentare desfășurate integral sub noul Cod electoral adoptat în 2022. Practic, arhitectura obligă la alianțe și poate transforma câteva procente în mandate decisive la împărțirea finală.
Diaspora joacă din nou un rol substanțial. Ministerul de Externe de la Chișinău a anunțat trimiterea a sute de mii de buletine către secțiile din străinătate, iar interesul tradițional ridicat din statele UE poate deveni factorul care răstoarnă sau consolidează primele poziții. În anii recenți, mobilizarea externă a împins decisiv opțiunea pro-europeană; rămâne de văzut dacă efectul se repetă și acum.
Comentează