Tăriceanu: Trebuie să extindem prezenţa NATO pe tot teritoriul flancului estic

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat miercuri, în cadrul sesiunii de deschidere a primului Summit Parlamentar al Formatului Bucureşti (B9), că România simte nevoia de a vedea că structura de comandă a NATO este mai bine reprezentată în estul Alianţei. 

"Îmi exprim speranţa ca summitul de la Bruxelles din luna iulie va adopta decizii care să permită ca prezenţa NATO în flancul estic să fie în pas cu timpurile. Aş dori să evoc aici fundalul comun pe care îl au popoarele noastre, ieşirea acestora cu aproape trei decenii în urmă din ultimul război rece şi eliberarea acestora de regimurile asociate cu Uniunea Sovietică şi cu Pactul de la Varşovia. (...) 30 de ani mai târziu, după căderea comunismului, când România face parte din flancul estic al NATO, din 2004, ca stat de frontieră, simţim nevoia de a vedea că structura de comandă a NATO este mai bine reprezentată în estul Alianţei. Trebuie să extindem prezenţa NATO pe tot teritoriul flancului estic, să intensificăm răspunsul la ameninţări, să oferim un sprijin mai activ partenerilor noştri, sporind rezilienţa la ameninţările hibride şi cibernetice, a precizat preşedintele Senatului, conform agerpres.ro. 

El a subliniat că România este al şaselea stat aliat în ceea ce priveşte procentul din PIB cheltuit pentru apărare. 

"Peste 33% din cheltuielile pentru apărare din 2017 ale României au fost alocate achiziţiilor majore de echipamente, ceea ce reprezintă cel mai mare procent din NATO, cu mult peste obiectivul de 20%. Participăm activ la consolidarea poziţiei de descurajare şi apărare a NATO, pe flancul estic, atât pe teritoriul nostru naţional, cât şi în Polonia", a spus Tăriceanu. 

Călin Popescu Tăriceanu a declarat că temele principale ale reuniunii de la Bucureşti sunt: prezenţa înaintată a NATO, contribuţiile flancului estic al ţărilor NATO, responsabilitatea echitabilă a sarcinilor, apărare şi descurajare, proiectarea stabilităţii, combaterea terorismului şi mobilitatea militară. 

"Până acum, intervenţiile au confirmat ceea ce se desprinde ca principiu de bază la celelalte niveluri ale B9, şi anume o percepţie comună, de la Marea Neagră până la Marea Baltică, referitoare la necesitatea eforturilor proprii pentru întărirea potenţialului apărării şi descurajării, atât prin creşterea bugetelor până la 2% din PIB, cât şi prin sprijinul ferm al aliaţilor, în aşa fel încât riscurile şi ameninţările din est să fie înfruntate în manieră coerentă şi integrată", a afirmat el. 

Tăriceanu a mai opinat că întâlnirile în dimensiunea parlamentară sunt importante, inclusiv din perspectiva dezbaterii şi informării reciproce cu privire la preocupările cetăţenilor legate de apărarea şi securitatea ţărilor lor. 

"Este important să sporim gradul de cunoaştere reciprocă prin împărtăşirea preocupărilor parlamentelor noastre, în ceea ce priveşte presiunea care în ultimii patru ani ne testează poziţiile de apărare şi descurajare, după agresiunea la Marea Neagră a Federaţiei Ruse, în 2014, întâi prin anexarea ilegală a Crimeei şi ulterior prin alimentarea unui conflict prelungit pe teritoriul suveran al vecinului nostru, la nord şi est, Ucraina. Testul şi avertismentul care ne-au fost administrate în 2008 au trecut fără reacţie, când Rusia a atacat Georgia, vecinul nostru din est, pe celălalt ţărm al Mării Negre. UE şi SUA nu au aplicat sancţiuni. (...) În ultimii zece ani am fost martori la două agresiuni ale Rusiei în regiunea Mării Negre. Aceasta este sarcina noastră prioritară, ca stat la Marea Neagră, să fim pregătiţi pentru a ne apăra propriile frontiere şi să contribuim în acelaşi timp la construcţia capacităţii de rezilienţă în vecinătatea noastră estică, marcată de varii nuanţe de conflict. Ne poziţionăm cu fermitate lângă partenerii noştri şi le oferim sprijin activ cu o prioritizare firească a Republicii Moldova, Georgiei şi Ucrainei", a mai declarat Tăriceanu.