Senatul a adoptat tacit, luni, o propunere legislativă prin care se elimină obligaţia plângerii prealabile pentru infracţiunea de abandon de familie, prin abrogarea art. 378 alin. (3) din Codul penal.
Nota de adoptare tacită a propunerii legislative, pentru care termenul de dezbatere şi vot s-a împlinit pe 19 martie, a fost prezentată, luni, în plen, de vicepreşedintele Senatului, Mihai Coteţ, care a condus şedinţa.
Iniţiatorii: acţiunea penală va porni din oficiu
Potrivit iniţiatorilor propunerii legislative, un grup de parlamentari, cei mai mulţi de la PNL, prin această abrogare, "acţiunea penală se va pune în mişcare din oficiu, asigurând o protecţie reală, efectivă şi predictibilă a persoanelor îndreptăţite la întreţinere".
Argumente: abandonul de familie, o formă gravă de violenţă economică
"Abandonul de familie, în special sub forma neplăţii cu rea-credinţă a pensiei de întreţinere, stabilită pe cale judecătorească sau notarială, reprezintă una dintre cele mai grave forme de violenţă economică, având un impact direct şi profund asupra copiilor minori şi asupra părintelui care îi îngrijeşte, de regulă mama. Deşi Codul penal incriminează această faptă, eficienţa reală a protecţiei penale este serios diminuată prin condiţionarea exercitării acţiunii penale de formularea unei plângeri prealabile într-un termen restrictiv, dificil de respectat în contextul relaţiilor de familie. (...) Prin Decizia 2/2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că termenul de trei luni pentru formularea plângerii prealabile începe să curgă de la momentul în care persoana vătămată a cunoscut săvârşirea faptei, respectiv de la expirarea perioadei de 3 luni de neplată necesare consumării infracţiunii. Această interpretare, corectă din punct de vedere juridic, generează însă în practică situaţii profund inechitabile, soldate cu soluţii de clasare, deşi obligaţia de întreţinere continuă să nu fie executată", se arată în expunerea de motive.
Alina Gorghiu: este afectat interesul superior al copilului
Potrivit deputatei PNL Alina Gorghiu, iniţiatoare a proiectului, "această situaţie afectează grav interesul superior al copilului şi conduce la lipsirea efectivă a victimelor de protecţie penală".
"De asemenea, această conduită afectează direct nivelul de trai al copilului, precum şi stabilitatea financiară a părintelui care îi asigură acestuia îngrijirea zilnică", a adăugat Gorghiu.
Comentează