În cursa contra cronometru pentru limitarea efectelor schimbărilor climatice, cercetătorii și companiile caută soluții tot mai sofisticate pentru captarea dioxidului de carbon din atmosferă. De la instalații industriale capabile să absoarbă CO2 la scară mare, până la metode naturale precum utilizarea rocilor măcinate pentru fixarea carbonului, opțiunile sunt diverse, dar niciuna nu a devenit, deocamdată, standard global.
În mod surprinzător, una dintre cele mai eficiente metode rămâne și cea mai simplă: plantarea copacilor. Un studiu realizat în 2019 de ETH Zurich arăta că un trilion de arbori ar putea reduce cu aproximativ 25% nivelul de CO2 din atmosferă în două decenii. Problema este însă uriașă: ar fi nevoie de o suprafață comparabilă cu cea a Statelor Unite pentru a susține un astfel de efort.
O altă abordare
Pe acest fond, startup-ul american Living Carbon vine cu o abordare diferită. Compania susține că același impact ar putea fi obținut cu doar 500 de miliarde de arbori, adică jumătate din numărul estimat inițial.
Strategia se bazează pe două direcții. Prima vizează optimizarea fotosintezei, astfel încât arborii să crească mai rapid și să absoarbă mai mult carbon. Inspirația vine din cercetări care au demonstrat că eficiența plantelor poate fi crescută semnificativ prin ajustarea proceselor interne.
A doua direcție țintește reducerea emisiilor generate după moartea copacilor. Prin modificări genetice, arborii ar putea extrage metale precum cuprul și nichelul din sol, substanțe care încetinesc descompunerea lemnului și, implicit, eliberarea carbonului în atmosferă.
FSC pune piedici. Deocamdată
Inițiativa se află încă în dezvoltare și ridică, inevitabil, întrebări legate de reglementare. De exemplu, pădurile certificate FSC nu permit utilizarea arborilor modificați genetic, însă presiunea crizei climatice ar putea schimba aceste reguli în viitor.
Dincolo de implicațiile ecologice, proiectul are și o dimensiune economică importantă. Arborii capabili să capteze mai mult carbon ar putea deveni o resursă valoroasă pe piețele de credite de carbon, atrăgând investiții și accelerând proiectele de reîmpădurire.
Într-un peisaj dominat de soluții încă experimentale, ideea unor „super-arbori” readuce în prim-plan o concluzie simplă, dar esențială: natura rămâne, uneori, cea mai puternică tehnologie.
Comentează