Mesaje și înregistrări obținute de jurnaliști oferă o imagine rară asupra modului în care serviciile de informații ruse încearcă să recruteze și să controleze informatori în rândul opozanților Kremlinului, relatează Mediafax.
Ce arată documentele
Documentele arată metode de presiune, intimidare și manipulare folosite pentru a infiltra rețelele de activiști ruși din Europa, scrie Politico.
Potrivit documentelor analizate de jurnaliști, serviciile de securitate ruse încearcă frecvent să recruteze informatori în rândul tinerilor sau al activiștilor cu legături în mediile critice față de Kremlin, transmite Politico.
Caz concret
Un student rus de 21 de ani, identificat sub pseudonimul „Ivan”, a relatat că a fost oprit de agenți ai serviciului de securitate FSB pe aeroportul Sheremetyevo din Moscova în 2023. Aceștia i-ar fi oferit o alegere: să colaboreze cu autoritățile și să furnizeze informații despre activiști anti-Kremlin sau să riște o pedeapsă de până la 15 ani de închisoare pentru presupuse legături cu organizații „extremiste”. După incident, agenții au menținut legătura cu el prin mesaje și apeluri pe Telegram.
Potrivit conversațiilor, agenții îi cereau studentului să obțină informații despre activiști ruși aflați în exil. Doreau date despre proteste anti-Kremlin și despre persoanele sau organizațiile din Europa care îi ajută pe disidenți. În unele mesaje, agenții insistau pentru detalii aparent minore, precum participanții la proteste sau țările în care s-au stabilit opozanții regimului.
Două obiective urmărite
Specialiștii spun că această strategie urmărește două obiective: obținerea de informații despre rețelele de opoziție și, în același timp, crearea unui climat de neîncredere în rândul activiștilor.
Suspiciuni între rușii din exil
Activitatea serviciilor de informații ruse a creat un climat de suspiciune în rândul rușilor aflați în exil. Mulți activiști spun că nu mai știu în cine pot avea încredere. Acest lucru face mai dificilă organizarea opoziției față de regimul de la Moscova.
Experții avertizează că guvernele europene trebuie să rămână vigilente. În același timp ele trebuie să evite măsuri care ar putea marginaliza comunitățile de exilați ruși. Integrarea acestora este considerată cea mai bună protecție împotriva infiltrării de către serviciile de informații.
Context
După invazia Rusiei în Ucraina, sute de mii de ruși au părăsit țara, mulți dintre ei fiind critici ai regimului de la Moscova. În Europa, aceste comunități au devenit o țintă pentru serviciile de informații ruse. Experții spun că recrutarea informatorilor în rândul emigranților este o strategie pe termen lung, menită să ofere Kremlinului acces la informații despre activitățile opoziției. În unele cazuri, autoritățile europene au descoperit astfel de rețele. De exemplu, în Polonia, un activist rus aflat în exil a fost judecat sub acuzația că ar fi furnizat informații serviciilor ruse despre alți disidenți.
Comentează