Screeningul personalizat pentru cancerul de sân ar putea îmbunătăţi depistarea bolii şi reduce investigaţiile inutile. Un studiu de amploare din Statele Unite sugerează că evaluarea riscului personal poate schimba screeningul pentru cancerul de sân.
Noi date sugerează că adaptarea screeningului pentru cancerul de sân la riscul individual al fiecărei femei ar putea duce la o depistare mai eficientă a bolii şi la evitarea testărilor inutile. În locul unei abordări uniforme, aplicate tuturor pe baza vârstei, cercetătorii propun un model care ţine cont de diferenţele reale de risc dintre persoane, potrivit news.ro.
Un studiu de pionierat, realizat în Statele Unite, arată că screeningul pentru cancerul de sân personalizat în funcţie de riscul individual este mai eficient decât mamografia anuală de rutină aplicată tuturor femeilor. Această strategie reduce probabilitatea depistării cancerelor în stadii avansate şi asigură, în acelaşi timp, un nivel adecvat de investigaţii pentru fiecare persoană.
Rezultatele se bazează pe datele a aproximativ 46.000 de femei incluse în prima fază a studiului WISDOM (Women Informed to Screen Depending on Measures of Risk), un proiect coordonat de University of California, San Francisco (UCSF). Analiza indică necesitatea unei schimbări în ghidurile de screening bazate aproape exclusiv pe vârstă către un model care începe cu o evaluare detaliată a riscului individual.
Studiul, publicat în luna decembrie, în revista JAMA şi prezentat la San Antonio Breast Cancer Symposium, arată că riscul de cancer de sân variază considerabil de la o persoană la alta, contrar ipotezei care a stat mult timp la baza recomandărilor de screening. Cercetătorii subliniază că evaluarea riscului a inclus factori genetici, biologici şi legaţi de stilul de viaţă.
În cadrul WISDOM, participantele au fost împărţite în patru categorii de risc, folosind modele validate care au luat în calcul vârsta, profilul genetic, stilul de viaţă, istoricul medical şi densitatea sânilor.
Aproximativ 26% dintre femei, încadrate în categoria de risc scăzut, au fost sfătuite să amâne screeningul până la vârsta de 50 de ani sau până când algoritmul inteligent indica un risc echivalent cu cel al unei femei de 50 de ani.
Cele cu risc mediu, reprezentând 62% dintre participante, au primit recomandarea de screening o dată la doi ani. Screeningul anual a fost indicat pentru 8% dintre femei, considerate cu risc crescut, iar cele 2% aflate în cea mai înaltă categorie de risc au fost investigate de două ori pe an, alternativ prin mamografie şi imagistică prin rezonanţă magnetică (RMN), indiferent de vârstă.
Femeile din categoriile de risc crescut şi foarte crescut au primit şi recomandări personalizate pentru reducerea riscului de cancer de sân. Acestea au inclus acces la un instrument online de luare a deciziilor privind sănătatea sânilor şi consiliere directă din partea unui specialist. Recomandările au vizat modificări ale dietei şi activităţii fizice, precum şi luarea în considerare a medicaţiei de reducere a riscului, acolo unde a fost cazul.
Abordarea bazată pe risc nu a dus la o creştere a numărului de cancere diagnosticate în stadii avansate. În plus, femeile care nu au dorit să fie alocate automat uneia dintre strategiile de screening au putut participa într-un grup observaţional, în care şi-au ales singure metoda de screening. Dintre acestea, 89% au optat pentru screeningul bazat pe risc, ceea ce sugerează o preferinţă evidentă pentru această strategie.
Un alt rezultat important al studiului a fost cel legat de testarea genetică. Cercetătorii au constatat că 30% dintre femeile care aveau variante genetice asociate cu un risc crescut de cancer de sân nu raportau antecedente familiale de boală. Conform ghidurilor clinice actuale, aceste persoane nu ar fi fost, în mod obişnuit, eligibile pentru testare genetică.
Pe lângă variantele genetice bine cunoscute, precum BRCA1 şi BRCA2, studiul a analizat şi alte modificări genetice, care, combinate într-un scor poligenic de risc, pot îmbunătăţi estimarea probabilităţii de apariţie a cancerului de sân. Integrarea acestor date a dus la reclasificarea a aproximativ 12–14% dintre participante într-o altă categorie de risc.
Studiul WISDOM, iniţiat în 2016, a inclus până în prezent peste 80.000 de femei. În ultimii ani, cercetătorii au început să recruteze şi participante cu vârsta de peste 30 de ani, pentru a identifica din timp persoanele cu risc de a dezvolta forme agresive de cancer de sân asociate anumitor variante genetice.
Cercetarea continuă prin studiul WISDOM 2.0, care urmăreşte perfecţionarea evaluării riscului şi oferirea de opţiuni personalizate de screening şi prevenţie, cu scopul de a îmbunătăţi siguranţa şi eficienţa strategiilor de depistare a cancerului de sân.
Comentează