Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene (UE) pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Kaja Kallas, a declarat luni că Strâmtoarea Ormuz este "în afara sferei de competenţă a NATO", dar că discută opţiuni cu ONU pentru a garanta navigabilitatea prin această cale maritimă, informează EFE, Reuters şi AFP, conform Agerpres.
Ce spune UE
"Am contactat NATO anterior, dar, în realitate, acest lucru se află în afara sferei de competenţă a NATO... Nu există ţări NATO în strâmtoarea Ormuz", a declarat Kallas luni, la sosirea sa la o reuniune a Consiliului Afaceri Externe al UE.
Kallas a declarat că UE menţine operaţiunea EUNavfor "Aspides" în zonă şi că "există state membre care sunt, de asemenea, dispuse să contribuie, fie la coaliţia de voluntari, fie la operaţiunea în sine", dar a clarificat că zona "rămâne în afara teritoriilor NATO".
Şefa diplomaţiei europene a indicat că va trebui "să se discute despre ce anume sunt dispuse să facă statele membre în Strâmtoarea Ormuz".
Una dintre problemele pe care miniştrii le vor aborda luni - potrivit lui Kallas - este posibilitatea modificării mandatului Operaţiunii Aspides, în prezent o operaţiune menită să protejeze navele comerciale din Marea Roşie şi Golf.
"Întrebarea este dacă statele membre sunt pregătite să recurgă efectiv la această misiune; dacă vrem să garantăm securitatea în această regiune, cel mai simplu lucru ar fi să folosim operaţiunea pe care o avem deja în zonă şi poate să o modificăm uşor. Se vorbeşte şi despre o coaliţie de voluntari în acest sens", propusă de Franţa, a declarat ea.
Între timp, politiciana estoniană a declarat că a discutat cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres, despre posibilitatea lansării unei iniţiative similare cu cea din Marea Neagră pentru scoaterea cerealelor din Ucraina, deoarece "închiderea Strâmtorii Ormuz reprezintă o ameninţare serioasă la adresa aprovizionării cu petrol şi energie a Asiei".
"Dar este o problemă şi pentru îngrăşăminte. Şi dacă există o penurie de îngrăşăminte anul acesta, va exista şi o penurie de alimente anul viitor, în special în Africa", a comentat ea.
Kallas a subliniat că este important ca atenţia acordată Orientului Mijlociu "să nu distragă atenţia de la Ucraina, ca atenţia să nu se estompeze acolo" şi a considerat relaxarea sancţiunilor asupra petrolului rusesc, sugerată de SUA, "un precedent periculos, deoarece în acest moment avem nevoie ca ei să aibă mai puţini bani pentru a finanţa războiul".
"Este clar că toate aceste teatre de securitate sunt strâns legate în ceea ce priveşte capacităţile de care este nevoie în Ucraina sau în Orientul Mijlociu", a concluzionat ea.
Poziția lui Trump
Preşedintele SUA, Donald Trump, a avertizat duminica aceasta că NATO se confruntă cu un viitor foarte sumbru dacă ţările aliate nu oferă asistenţă pentru a permite navelor să treacă prin Strâmtoarea Ormuz, pe care Iranul a închis-o ca răspuns la atacurile SUA.
NATO riscă să se confrunte cu un viitor "foarte sumbru" dacă aliaţii americanilor nu îi ajută să elibereze strâmtoarea Ormuz, a avertizat duminică preşedintele american Donald Trump într-un interviu acordat Financial Times, citat de AFP.
"Este absolut normal ca cei care profită de pe urma acestei strâmtori să contribuie pentru a se asigura că nu se întâmplă nimic neplăcut acolo", a declarat preşedintele american, reamintind că Europa şi China depind puternic de petrolul din Golf, spre deosebire de Statele Unite.
"Dacă nu există un răspuns (la solicitarea americană) sau dacă acesta este negativ, cred că acest lucru va avea consecinţe foarte sumbre pentru viitorul NATO", a adăugat el.
În acelaşi interviu, Donald Trump a avertizat că vizita sa de stat în China, unde urmează să se întâlnească cu preşedintele Xi Jinping între 31 martie şi 2 aprilie, ar putea fi amânată dacă Beijingul nu oferă ajutor Statelor Unite pentru eliberarea strâmtorii Ormuz.
"Cred că şi China ar trebui să ajute, deoarece importă 90% din petrolul său prin strâmtoare", a estimat preşedintele american.
Trump a adăugat că şi-ar dori un răspuns din partea Beijingului înainte de summitul programat la sfârşitul lunii. "Ne-ar plăcea să ştim acest lucru înainte de acel moment. Este (două săptămâni înseamnă) mult", în caz contrar "am putea amâna" vizita, a subliniat el, fără a preciza pentru cât timp.
Reacţii internaţionale
Preşedintele american Donald Trump a făcut în weekend un apel către aliaţii SUA să vină în ajutor pentru asigurarea securităţii navigaţiei prin strâmtoarea Ormuz, rută strategică pentru transportul de hidrocarburi, în timp ce forţele iraniene continuă atacurile asupra acestei căi navigabile vitale, pe fondul războiului dus de SUA şi Israel împotriva Iranului, intrat deja în a treia săptămână, relatează luni Reuters.
Trump a declarat că administraţia sa a contactat deja şapte ţări, dar a refuzat să le numească. Totuşi, într-o postare anterioară pe reţelele de socializare, şeful administraţiei de la Washington a spus că speră ca Franţa, China, Japonia, Coreea de Sud, Regatul Unit şi alte ţări să participe.
Iranul a blocat efectiv strâmtoarea, o cale navigabilă îngustă între Iran şi Oman, întrerupând astfel o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol, în cea mai gravă perturbare înregistrată până acum.
Reuters trece în revistă reacţia unora dintre ţări la apelului Washingtonului de a trimite nave în regiune:
Japonia
Japonia nu intenţionează la ora actuală să trimită nave militare pentru a escorta nave în Orientul Mijlociu, a declarat luni şefa executivului nipon Sanae Takaichi.
"Nu am luat nicio decizie legată de trimiterea navelor de escortă. Continuăm să analizăm ce poate face Japonia în mod independent şi ce se poate face în cadru legal", a declarat Takaichi în parlament.
Premierul Japoniei urmează să se deplaseze săptămâna aceasta la Washington pentru discuţii cu Donald Trump, pe agenda vizitei figurând şi conflictul legat de Iran.
China
China a cerut luni încetarea escaladării tensionate din strâmtoarea Ormuz şi oprirea acţiunilor militare din zonă, fără a clarifica dacă va participa la o potenţială coaliţie internaţională pentru escortarea navelor, potrivit EFE.
Întrebat despre apelurile Washingtonului ca mai multe ţări să contribuie la securitatea rutei maritime, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Lin Jian, a declarat că situaţia din strâmtoarea Ormuz şi apele înconjurătoare a fost "tensionată" în ultima vreme, afectând rutele internaţionale de marfă şi energie şi subminând stabilitatea regională şi globală.
Purtătorul de cuvânt a îndemnat "toate părţile" să înceteze imediat acţiunile militare, să evite escaladarea tensiunilor şi să prevină ca instabilitatea regională să aibă un impact mai mare asupra dezvoltării economiei globale.
Întrebat dacă Beijingul a primit vreo solicitare din partea Statelor Unite de a se alătura coaliţiei şi dacă va trimite nave în zonă, Lin a evitat un răspuns direct, afirmând pur şi simplu că China menţine comunicarea cu "toate părţile relevante" şi se angajează să contribuie la reducerea tensiunilor şi să promoveze detensionarea.
Australia
Australia nu va trimite nave militare pentru a ajuta la redeschiderea strâmtorii Ormuz, a declarat luni un ministru al guvernului de la Canberra.
"Nu vom trimite nicio navă în strâmtoarea Ormuz. Ştim cât de incredibil de importantă este aceasta, dar nu este ceva ce ni s-a cerut sau la care să contribuim", a declarat Catherine King, membră a cabinetului prim-ministrului Anthony Albanese, într-un interviu acordat postului public de televiziune ABC.
Coreea de Sud
"Vom menţine o comunicare strânsă cu SUA în legătură cu această problemă şi vom lua o decizie după o analiză atentă", a reacţionat duminică biroul preşedinţiei de la Seul.
Potrivit Constituţiei Coreei de Sud, desfăşurarea de trupe în străinătate necesită aprobarea parlamentului, iar lideri ai opoziţiei au declarat că orice trimitere de nave de război în strâmtoare ar avea nevoie de consimţământul legislativului.
Regatul Unit
Premierul britanic Keir Starmer a discutat cu Donald Trump despre necesitatea redeschiderii strâmtorii pentru a se pune capăt perturbării survenite în navigaţia globală, a declarat duminică o purtătoare de cuvânt a instituţiei de pe Downing Street.
Starmer a discutat această problemă şi cu prim-ministrul canadian Mark Carney, iar cei doi au convenit să continue discuţiile cu privire la conflictul din Orientul Mijlociu într-o întâlnire preconizată să aibă loc luni, a adăugat purtătoarea de cuvânt.
Uniunea Europeană
Miniştrii de externe ai ţărilor UE vor aborda luni consolidarea unei mici misiuni navale în Orientul Mijlociu, însă nu ar fi vorba de extinderea rolului acesteia pentru a include şi strâmtoarea blocată, spun diplomaţi şi oficiali.
Misiunea Aspides a UE a fost înfiinţată în 2024 pentru a proteja navele de atacurile miliţiei rebele houthi din Yemen în Marea Roşie.
Germania
Misiunea Aspides - denumită astfel după cuvântul grecesc "scuturi" - nu este eficientă nici măcar în îndeplinirea sarcinii sale actuale, a apreciat duminică ministrul de externe german, Johann Wadephul.
"De aceea sunt foarte sceptic că extinderea sistemului Aspides până la strâmtoarea Ormuz ar oferi o securitate mai mare", a afirmat el într-un interviu pentru televiziunea publică ARD.
Regatul Unit nu trebuie să sprijine întotdeauna fiecare intervenţie a SUA, declară un ministru britanic
Regatul Unit nu trebuie să sprijine întotdeauna fiecare intervenţie pe care SUA decid să o întreprindă, a declarat luni ministrul britanic al muncii şi pensiilor, Pat McFadden, după ce preşedintele american Donald Trump a avertizat anterior că NATO se va confrunta cu un viitor sumbru dacă aliaţii nu vor ajuta la deblocarea strâmtorii Ormuz, potrivit EFE.
"Este întotdeauna prea multă retorică la această preşedinţie" de la Washington, a remarcat McFadden într-o intervenţie la postul de radio Times, comentând pe marginea avertismentului transmis de Donald Trump.
Ministrul britanic a adăugat că dincolo de această retorică există "o relaţie bună şi strânsă între Regatul Unit şi Statele Unite". "Sunt încrezător că aceasta va continua. Comunicăm constant", a spus el.
Dar asta nu înseamnă că "trebuie să sprijinim întotdeauna fiecare intervenţie şi fiecare acţiune pe care SUA decid să o întreprindă", a subliniat Pat MccFadden.
Într-un interviu acordat duminică ziarului Financial Times, Donald Trump a subliniat că îi pare "logic ca cei care beneficiază de această zonă să ajute la garantarea că nu se întâmplă nimic rău acolo", apreciind că Europa şi China depind în mare măsură de petrolul din Golful Persic, spre deosebire de SUA.
"Dacă nu va exista niciun răspuns sau dacă răspunsul va fi negativ, cred că va fi foarte rău pentru viitorul NATO", a avertizat Trump.
Blocarea strâmtorii de către Iran, ca represalii pentru atacurile SUA şi Israelului asupra teritoriului său, a provocat o creştere puternică a preţului petrolului, care a depăşit 100 de dolari pe baril.
Barilul de ţiţei Brent pentru livrare în luna mai a început săptămâna cu o creştere moderată de 1,40% şi se tranzacţiona luni la peste 104 dolari.
Regatul Unit nu trebuie să sprijine întotdeauna fiecare intervenţie pe care SUA decid să o întreprindă, a declarat luni ministrul britanic al muncii şi pensiilor, Pat McFadden, după ce preşedintele american Donald Trump a avertizat anterior că NATO se va confrunta cu un viitor sumbru dacă aliaţii nu vor ajuta la deblocarea strâmtorii Ormuz, potrivit EFE.
"Este întotdeauna prea multă retorică la această preşedinţie" de la Washington, a remarcat McFadden într-o intervenţie la postul de radio Times, comentând pe marginea avertismentului transmis de Donald Trump.
Ministrul britanic a adăugat că dincolo de această retorică există "o relaţie bună şi strânsă între Regatul Unit şi Statele Unite". "Sunt încrezător că aceasta va continua. Comunicăm constant", a spus el.
Dar asta nu înseamnă că "trebuie să sprijinim întotdeauna fiecare intervenţie şi fiecare acţiune pe care SUA decid să o întreprindă", a subliniat Pat MccFadden.
Într-un interviu acordat duminică ziarului Financial Times, Donald Trump a subliniat că îi pare "logic ca cei care beneficiază de această zonă să ajute la garantarea că nu se întâmplă nimic rău acolo", apreciind că Europa şi China depind în mare măsură de petrolul din Golful Persic, spre deosebire de SUA.
"Dacă nu va exista niciun răspuns sau dacă răspunsul va fi negativ, cred că va fi foarte rău pentru viitorul NATO", a avertizat Trump.
Blocarea strâmtorii de către Iran, ca represalii pentru atacurile SUA şi Israelului asupra teritoriului său, a provocat o creştere puternică a preţului petrolului, care a depăşit 100 de dolari pe baril.
Barilul de ţiţei Brent pentru livrare în luna mai a început săptămâna cu o creştere moderată de 1,40% şi se tranzacţiona luni la peste 104 dolari.
Comentează