Fostul preşedinte bulgar Rumen Radev, un general în rezervă critic faţă de elitele politice şi cu poziţii apropiate de Rusia, încearcă odată cu noile alegeri legislative anticipate care au loc duminică în Bulgaria să obţină funcţia de prim-ministru, după ce a făcut o campanie pe o platformă anticorupţie şi a recunoscut ambiţia de a deveni o versiune bulgară a naţionalistului ungar Viktor Orban, scrie joi agenţia EFE.
Radev, în vârstă de 62 de ani, intră în alegeri ca favorit în sondaje, după ce a demisionat din funcţia de preşedinte în ianuarie, cu un an înainte să-şi încheie al doilea şi ultimul său mandat, potrivit Agerpres.
Acest al optulea scrutin parlamentar în perioada scursă din anul 2021 este marcat de o nemulţumire socială generalizată, de respingerea unei clase politice percepute ca fiind corupte şi de frustrarea faţă de nivelul de trai care se menţine scăzut în această ţară cea mai săracă din UE şi care a adoptat anul acesta moneda euro.
Demisia lui Radev din funcţia de preşedinte pentru a candida în alegeri, a explicat el, a răspuns nevoii de a "asculta cetăţenii" într-o perioadă de profundă criză politică, marcată de instabilitate instituţională şi proteste împotriva corupţiei.
Fost comandant-şef al Forţelor Aeriene, Radev şi-a început cariera militară în 1987, încă sub regimul comunist, şi s-a impus printre militarii cei mai distinşi ai ţării. Absolvent cu merite în Bulgaria şi, mai târziu, după căderea comunismului, în SUA, unde a fost cel mai bun student străin la Air Command and Staff College, şi-a construit o reputaţie de profesionist în calificarea sa militară înainte de a intra în politică.
În 2016, Radev a fost ales preşedinte, după ce a candidat ca independent cu sprijinul Partidului Socialist, iar în 2021 a fost reales. El a avut în tot acest timp o relaţie tensionată cu liderul populist conservator Boiko Borisov, fost premier şi cel mai influent politician bulgar din ultimii 15 ani, pe care l-a acuzat adesea că tolerează corupţia.
Conflictele sale cu elitele politice ale sistemului i-au adus sprijin popular, mai ales după ce a susţinut mai multe proteste publice, inclusiv mobilizarea împotriva corupţiei şi a creşterii preţurilor care a dus la căderea guvernului de coaliţie condus de premierul Rosen Jeleazkov în decembrie anul trecut.
Acum, cu un mesaj naţionalist focalizat pe regenerarea statului, securitatea naţională şi tragerea la răspundere, Radev caută să capitalizeze electoral nemulţumirea publică.
Obiectivul său declarat este "transformarea Bulgariei", deşi criticii săi afirmă că stilul său individualist ar putea submina democraţia. De altfel, Radev nu îşi ascunde admiraţia pentru premierul conservator şi naţionalist ungar Viktor Orban, care părăseşte puterea după 16 ani în urma pierderii alegerilor. Radev vede în Orban modelul său politic, dar mai pragmatic şi mai puţin conflictual, inclusiv în relaţiile cu Bruxelles-ul.
El şi-a axat campania pe măsuri anti-inflaţie şi pe prioritizarea economiei "mai presus de ideologii". Radev a pledat astfel pentru reluarea dialogului cu Rusia, astfel încât Bulgaria să poată avea acces din nou la resurse energetice ieftine, a contestat Pactul Verde european şi a adoptat o poziţie critică faţă de principiile liberale, inclusiv faţă de politicile favorabile minorităţii LGBTI.
Radev a încercat anul trecut, fără succes, să obţină convocarea unui referendum privind adoptarea monedei euro, argumentând că o decizie de o asemenea anvergură ar trebui să aibă un consens social larg, mai ales într-o ţară în care o parte semnificativă a populaţiei este ameninţată de sărăcie.
Discursul său combină anumite elemente eurosceptice şi o critică frontală la adresa elitelor politice şi economice, pe care le acuză că profită de sistem în detrimentul cetăţenilor. În acest sens, Rumen Radev denunţă influenţa unor personalităţi precum fostul premier Borisov şi afaceristul Delyan Peevski, pe care îi acuză pentru distorsionarea vieţii politice a ţării.
În politica externă, Radev pledează pentru o abordare pragmatică ce combină apartenenţa la UE şi NATO cu o poziţie critică faţă de sancţiunile împotriva Rusiei. El susţine menţinerea relaţiilor cu Moscova şi se opune furnizării de ajutor militar Ucrainei, argumentând că acesta prelungeşte conflictul.
Comentează